Urmărește emisiunea live
Data publicării:

Datoria României a ajuns la jumătate din produsul intern brut (PIB)

Autor: Alexandru Negrici | Categorie: Economie
WhatsApp
Foto: Pixabay, de Kevin Schneider
Foto: Pixabay, de Kevin Schneider

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a crescut, în mai 2022, la 614,338 miliarde de lei, de la 602,871 miliarde de lei, în luna precedentă, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor.

Alegeri prezidentiale 2024

Raportat la PIB, datoria guvernamentală s-a majorat la 50%, de la 49,2% la sfârşitul lunii aprilie.

Datoria pe termen mediu şi lung a crescut, în mai, la 595,228 miliarde de lei, iar cea pe termen scurt a scăzut la 19,110 miliarde de lei.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 508,012 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 96,202 miliarde de lei.

O sumă de 276,535 miliarde de lei era datorie guvernamentală în lei, 281,56 miliarde de lei reprezenta datorie guvernamentală în euro şi 54,854 miliarde de lei datorie în dolari americani (echivalent).

Datoria administraţiei publice centrale se ridica, la sfârşitul lui mai, la 597,478 miliarde lei, din care 578,385 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în euro (278,74 miliarde de lei, echivalent) şi în lei (262,5 miliarde de lei).

Datoria administraţiei publice locale se cifra la 16,861 miliarde de lei, din care 16,843 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 315,596 miliarde de lei (25,7% din PIB), din care 310,888 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,708 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale, scrie Agerpres.

Benzina şi motorina, mai ieftine faţă de finalul lunii iunie în România. Care e preţul la pompă

În urma intrării în vigoare a compensării preţurilor la carburanţi, preţul acestora a scăzut cu peste 50 bani pe litru. 

Potrivit datelor furnizate de Consiliul Concurenţei, la benzina standard s-a înregistrat o scădere medie de 58 de ani în data de 12 august, faţă de 30 iunie. În ceea ce priveşte motorina standard, scăderea este de 56 de bani pe litru. 

”Tabelele reprezintă preţurile medii pentru fiecare reţea, preţurile variind de la o benzinărie la alta. Preţurile nu includ compensarea de 50 de bani pe litru”, precizează instituţia, conform news.ro.

Conform monitorulpreturilor.info, pe 12 august, un litru de benzină standard se vinde cu un preţ între 8,05 lei şi 8.12 lei, în timp ce motorina standard costă între 8,63 şi 8,7 lei pe litru. La aceste preţuri se aplică o compensare de 50 de bani pe litru, acordată de stat. 

România și Bulgaria cumpără extrem de mult petrol rusesc arată o analiză Bloomberg. Până în 5 august, România și Bulgaria și-au triplat achiziția de petrol rusesc. Conform analizei, pe loc fruntaș la achiziția de petrol rusesc este Italia urmată de Turcia. 

Pe acest subiect a intervenit și analistul economic Adrian Negrescu care a precizat: 

”Noi continuăm să facem afaceri și în zona de gaze. Să nu uităm că noi importăm în continuare gaze de la Gazprom prin două offshore-uri la cele mai mari prețuri din Europa. De ce? Pentru că din păcate nu am avut un contract direct cu Gazpromul, a trebuit întotdeauna să lucrăm prin intermediari. În ceea ce privește petrolul, lucrurile sunt cunoscute de ani de zile, faptul că noi depindem de aceste importuri. Faptul că autoritățile ne dau tot timpul asigurări că situația este sub control nu ne încălzește cu nimic. Doamne ferește, și într-un fel e bine că nu am ajuns la plafonarea prețurilor la carburanți, deoarece știți că s-a discutat puternic despre această zonă. Am fi ajuns și noi ca în Ungaria, acolo unde a început să dea carburant cu porția, pentru că astfel de soluții nu funcționează într-o economie de piață. Ce se întâmplă acum e rezultatul unui stat eșuat, dând cea mai multă crezare spuselor președintelui Iohannis, iar ceea ce a zis azi Mugur Isărescu, un alt om plătit din banii publici, care a constatat că băncile sar calul în România, denotă faptul că, într-adevăr, nu avem organe ale statului care să acționeze și să sancționeze toate mecanismele astea abuzive și toate comportamentele astea speculative din piață, fie că vorbim despre energie, despre gaze, de zona financiară, de zona lemnului, etc...”, a declarat analistul economic, Adrian Negrescu, în emisiunea Politica Zilei , emisiune transmisă de B1TV. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel