Sociologul Dumitru Sandu a analizat rezultatele ultimului sondaj Eurobarometru, privind atitudinea față de vaccinarea COVID-19. România se află pe locul nouă, în grupul primelor 10 state cu pondere maximă de antivacciniști.

Din cele 10 state, nouă sunt foste țări comuniste, arată prof. Dumitru Sandu, într-un articol științific publicat pe platforma Contributors. Prezența Austriei în grupa care include și Ungaria, Slovacia trimite la ideea unei asocieri a anti-vaccinismului COVID-19 și cu o cultură a Europei centrale.

Țările din Estul Europei din a căror grupare care face parte și România, sunt caracterizate prin intenție redusă, mult sub media europeană, de vaccinare COVID-19. Cea mai puternică intenție de respingere a vaccinării în viitor este pentru est-europenii din țările mici, cu mai puțin de zece milioane de locuitori. Surprinzător, profilul atitudinal al persoanelor din aceste țări legat de vaccinarea COVID-19 se apropie cel mai mult de cel al Austriei și al Franței. La polul opus se află cetățenii din Belgia-Olanda-Danemarca-Finlanda cu cea mai mare propensiune de vaccinare pentru nevaccinați (datele analizate sunt din mai 2021-n.red.).

În seria condiționărilor favorabile atitudinii de vaccinare împotriva COVID-19 este și încrederea în autoritățile guvernamentale sau locale și în medici. În schimb, încrederea mare în rețelele de socializare de pe internet defavorizează orientările pro-vaccinare.

Anti-vacciniștii, concentrați în regiunea de dezvoltare Centru

Analiza prof. Dumitru Sandu arată că anti-vacciniștii din România sunt concentrați, conform datelor Eurobarometru-lui realizat în luna mai 2021, în principal în regiunea de dezvoltare Centru. Aceasta cuprinde județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.

Anti-vacciniștii care sunt mai toleranți și acceptă că vaccinul, în genere, poate fi bun pentru alte cazuri, sunt localizați preponderent în regiunile de dezvoltare Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea) și Sud-Vest Oltenia ( Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea).

Regiunea orașului București împreună cu Ilfovul este specifică pentru cei cu orientare atitudinală medie, între anti- și pro-vaccinare. Pentru restul regiunilor de dezvoltare din țară nu apar asocieri semnificative cu tipul de atitudine față de vaccinarea COVID-19.

Românul tipic pro-vaccin, nivel de educație mai ridicat

Modul românesc de raportare la vaccinarea anti-COVID-19 se încadrează în modelul specific fostelor țări comuniste din Estul și Centrul Europei. În acestea, plus Austria, întâlnim propensiunea cea mai mare spre anti-vaccinare. În nordul (Suedia, Finlanda, Irlanda) și în sudul Uniunii Europene (Italia și Spania) apare, prin contrast, cea mai mare concentrare a pro-vacciniștilor.

Românul tipic care susține vaccinarea tinde să aibă educație de nivel ridicat, a mai fost vaccinat ca adult cel puțin o dată și are încredere în guvern, autorități medicale și autorități locale. Foarte probabil, în legătură cu acești factori de condiționare, că în structurarea tendințelor anti-vacciniste ale multora dintre români a contat faptul că, în context european, înregistram (la momentul sondajului) ponderea cea mai redusă de persoane care aveau deja structurată cultura vaccinării ca adult, anterior pandemiei.

Lipsa experienței de adult vaccinat explică refuzul

Tabloul referitor la atitudinile și intențiile de vaccinare ale românilor de peste 15 ani, legate de COVID-19, pune în evidență rolul major pe care l-a avut și îl are slaba cultură a vaccinării în genere, ca adult. Ezitarea sau respingerea vaccinării împotriva COVID-19 în linia slabei culturi de vaccinare în genere nu este specifică numai românilor. Aici, este drept, apare la un nivel deosebit de accentuat, maximal. Ea este comună, însă, cu experiențele din majoritatea fostelor țări comuniste din Europa de Est.

Conform datelor de sondaj pe care le folosim aici, cea mai mică rată de vaccinare ca adult, diferită de cea pentru COVID-19, a fost înregistrată, la momentul sondajului, în România (41%), față de o medie de 70% pe total UE și de 59 % pe total foste țări comuniste din UE.

Procentul foarte mic de vreodată-vaccinați ca adulți, în România, explică, în bună măsură, de unde vine rezistenta românilor la vaccinarea anti-COVID-19 și la, un nivel regional, de ce Europa de Est a fost mai refractară la vaccinarea anti-COVID-19 decât cea de Vest. Situația era similară în 2019, pentru România, cu datele de sondaj dintr-un Eurobarometru din 2018.

În seria condiționărilor favorabile atitudinii de vaccinare COVID-19 este și încrederea în autoritățile guvernamentale sau locale și în medici. În schimb, încrederea mare în rețelele de socializare de pe internet defavorizează orientările anti-vaccinare.

Analiza centrată numai asupra intențiilor de vaccinare ale celor nevaccinați argumentează limpede că atitudinile contează foarte mult. Cei care au fost înregistrați ca având o atitudine puternic favorabilă vaccinării sunt deciși ca în curând să se vaccineze. Încă o dovadă că palierul comunicare eficientă este foarte important în ecuația creșterii numărului celor vaccinați efectiv.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News