Ministrul Dan Şova a declarat, joi seara, că va susține  proiectul Roşia Montană pentru că în opinia sa "toate problemele ridicate au fost rezolvate". În acelaşi timp, Şova a explicat la România TV şi care va fi rolul Comisiei parlamentare pentru proiectul Roşia Montană. Șova a explicat cele mai importante puncte ale proiectului de la Roşia Montană, respectiv despre folosirea cianurilor, dar și de ce Roșia Montană nu poate fi inclusă în patrimoniul UNESCO. 

"Ceea ce a făcut premierul Ponta este cel mai bun lucru. A propus o comisie de specilitate. S-a creat această comisie şi mi s-a dat libertatea să spun dacă îl susţin sau nu. Problema este foarte simplă. Eu ca reprezentat al Guvernului nu pot sa fiu de partea cuiva sau a altcuiva. Proiectul este unul de interes naţional. Nu se poate reduce nici la protestatarii de la Universitate, nici de la cei de la Roşia. Eu votez "Da" pentru acest proiect", a declarat ministrul Şova la România TV.

În acelaşi timp, Şova a explicat şi ce se va întâmpla în cazul în care proiectul nu va trece de Parlament. Ministrul a încercat să demonstreze că decizia actuală a venit în completarea licenţei de exploatare pe care compania a primit-o în anul 1999, vorbind de faptul că statul român are în moment mai multe beneficii.

Ce implicații sunt pentru statul român un eventual refuz al proiectului de la Roșia Montană

 "Dacă nu trece, este o discuţie pe patru paliere. Primul este cel al despăgubirilor. Avem investiţiile atestate. Tot ceea ce înseamnă investiţii sunt atestate de listarea la bursa din Toronto. Potrivit acestora, 550 de milioane de dolari sunt investiţiile de până acum. A doua chestiune sunt sumele pe care ei ar fi urmat să le câştige. Dacă noi nu mai dăm drumul la acest proiect, în cazul în care ei îndeplinesc condiţiile de mediu şi noi refuzăm, proiectul ar urma să fie întrerupt abuziv de statul român. Licenţa de exploatare a aurului a fost acordată în 1999 pe 20 de ani. Pot să acţioneze România în judecată. Ei au licenţa până în 2019. La zece luni după ce licenţa a fost dată companiei Minvest, ea a fost transferată la Roşia Montană.

Conform clauzei ea se prelungeşte automat cu 5 ani printr-o cerere a Gabriel Corporation. Dacă noi nu trecem această lege, nu există nicio obligaţie de patrimoniu. Nu are nicio obligaţie cu privire la Roşia Montană. Au obligaţia să respecte legile de mediu. Această lege rezolvă foarte multe lucruri care nu apar în licenţă. Aşa erau licenţele în perioada respectivă. Dacă exploatezi aurul trebuie să îl faci la nivel european. Licenţa de exploatare nu prevede obligativitatea de a rezolva problemele istorice de mediu. Primul lucru pe care trebuie să îl facă este ecologizarea zone prin investiţia a 430 de milioane de euro. Să înverzească zona", a mai declarat Şova.

Cu toate că au existat speculaţii că firma din Canada ar fi în căutarea unor metale mai scumpe decât aurul în Apuseni, ministrul a explicată că licenţa de exploatare este doar pentru aur şi argint, restul metalelor revenind statului.

 De ce Roșia Montană nu poate fi trecută în patrimoniul UNESCO

Cu privire la trecerea sitului de la Roşia Montană în patrimonului UNESCO, ministrul a declarat că acest lucru nu este posibil. "Vorbind de UNESCO, situl de la Roşia Montană nu îndeplinesţe condiţiile pentru a intrat în patrimoniul UNESCO. O mare parte din galeriile romane au fost distruse din cauza exploatărilor comuniste".

 Folosirea cianurilor, singura metodă viabilă

Despre metodele de exploatare, Sova spune că folosirea cianurilor este singura metodă eficientă, după ce de-a lungul timpului au fost testate alte 10 metode.

 "În 95% din exploatările din lume se folosesc cianuri pentru exploatările de suprafaţă, deoarece nu există altă metodă. S-au încercat alte 10 metode de exploatare care nu au fost eficiente. Testele au arătat că cianura este cel mai eficient reactiv pentru exploatările de aur. Nu există astăzi în lume o exploatare auriferă care să nu folosească cianură", a explicat ministrul.

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News