În cazul unui cutremur, o problemă identificată de unii experți are legătură cu blocarea totală a traficului.

„Nu poți să acționezi din prima clipă, dar acest fenomen al blocajului poate dura o perioadă foarte limitată de timp, până când forțele implicate în salvare intervin”, a spus prefectul Toni Greblă în cadrul unui interviu acordat DCNews.

„Vă asigur că, în ceea ce privește intervenția, toate instituțiile statului sunt pregătite cu mijloace, cu oameni care știu ce au de făcut în cazul unui eveniment nefericit”, a precizat Toni Greblă.

„Problema este că, până să se întâmple neprevăzutul, Doamne, ferește, ar trebui să prioritizăm ordinea în care clădirile intră în consolidare. Dacă ați fi miliardar și mâine ați oferi o sumă consistentă pentru a reabilita două clădiri în București, nu se poate începe reabilitarea, pentru că nu există studii, aprobări, avize, și așa mai departe. Toate necesită timp”, a explicat prefectul Capitalei.

Potrivit datelor Ministerul Dezvoltării, în România sunt 2.687 de clădiri cu risc seismic I şi II, majoritatea fiind în București. O analiză a Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă arată, însă, că situația clădirilor aflate în pericol în caz de cutremur puternic este mult mai gravă.

Toni Greblă, prefectul Capitalei, la Interviurile DCNews

Citește și...

Şeful DSU, recomandări în caz de cutremur

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, a transmis câteva recomandări în caz de cutremur. „În primul rând, nu ieşiţi din apartament pe scări, nu folosiţi lifturile, mergeţi şi adăpostiţi-vă sub o masă, sub o grindă. Să ştiţi exact care sunt zonele mai tari, unde sunt grinzile şi să staţi acolo în timpul cutremurului. Acesta este sfatul pe care putem să îl dăm. Cel mai important este: fără panică. Iar un alt aspect foarte important: să nu dea toată lumea telefoane pentru că poate să îi blocheze inclusiv pe cei care au nevoie de servicii de urgenţă, dacă sunt efecte, şi să blocheze serviciile de urgenţă. Şi să nu plecaţi cu maşinile pe drumuri, dacă este cu impact, pentru că puteţi bloca serviciile de urgenţă şi intervenţia. Şi, am mai spus-o, toţi să avem în casă provizii măcar pentru 72 de ore: apă, medicamente, radio pe baterie”, a spus Raed Arafat.

Citește și...

Reguli de aur pentru ca o clădire să nu se dărâme la cutremur. Orașul unde blocurile trebuie să aibă minimum trei etaje

Prof. Dr. Ing. Gheorghe Mărmureanu, personalitate marcantă în tabloul cercetării românești din domeniul seismologiei, a spus că, dacă o clădire este construită respectându-se raportul între înălțime, structură și tipul solului, aceasta are o posibilitate minimă să se dărâme la un cutremur.

„Orice lucru material în lumea asta are o perioadă proprie fundamentală care se măsoară în secunde. Solul, în funcție de structura sa, are o anumită perioadă fundamentală în funcție de materialul care îl compune. Clădirea trebuie construită cu o perioadă fundamentală mai mare pentru a nu intra în rezonanță. Trebuie să eviți ca cele două valori, ale solului și ale clădirii, să fie egale. Dacă faci clădirea cu o perioadă fundamentală mai mică, riști să se dărâme un perete în timpul cutremurului, iar clădirea să devină mai flexibilă și să îi crească perioada fundamentală, intrând astfel în rezonanță cu cea a solului", a explicat Gheorghe Mărmureanu.

„Dacă, de exemplu, ai un sol foarte solid din rocă bazaltică, construcția trebuie să fie foarte flexibilă. Dacă și construcția e rigidă, intră în rezonanță rapid și se dărâmă. Am văzut la un moment dat că cineva voia să costruiască clădiri de locuințe din oțel în București și l-am sunat. Adică el nu știe că în '77, la Palatul Telefoanelor, care era din oțel, au zburat pereții. Odată ce ai pământ în stratul de sol, faci clădirea din beton ca să poți controla mai bine rezonanța. O clădire poate să aibă și 100 de etaje. Se poate construi și pe mlaștină dacă ai grijă de niște aspecte. Fiecare etaj are 0,1 secunde, perioadă fundamentală. Ai 100 etaje, ai zece secunde perioada fundamentală a clădirii", a mai explicat Mărmureanu.

„În Focșani, de exemplu, trebuie construite case înalte. Cele mici se dărâmă. La cutremurul din '86 singura clădire care a avut de suferit a fost clădirea teatrului. În '40 s-au dărâmat aproape toate pentru că erau de mică înălțime. Acolo este în sol o structură de roci dure și clădirile construite trebuie să fie flexibile, adică de la trei etaje în sus" - amintim că a zis Mărmureanu în cadrul unui interviu acordat DCNews.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News