O larvă de lungimea unei agrafe poate supraviețui doar pe materialul care compune polistirenul. Organismul, numit în mod obișnuit „supervierme”, ar putea transforma modul în care administratorii deșeurilor elimină una dintre cele mai comune componente din gropile de gunoi, spun cercetătorii, încetinind astfel o criză care alimentează tot mai mult schimbările climatice.

Într-o lucrare publicată săptămâna trecută în revista Microbial Genomics, oamenii de știință de la Universitatea Queensland din Brisbane, Australia, au arătat că larvele unui gândac întunecat, numit zophobas morio, pot supraviețui numai pe polistiren, numit în mod obișnuit Styrofoam.

Descoperirile apar pe fondul unui val de cercetări asupra modalităților în care bacteriile și alte organisme pot consuma materiale plastice, cum ar fi spuma de polistiren și peturile.

Se dorește comercializarea descoperirii

Acum, cercetătorii vor studia enzimele care permit superviermilor să digere Styrofoam, în timp ce caută să găsească o modalitate de a transforma descoperirea într-un produs comercial. Utilizarea industrială oferă un scenariu tentant pentru administratorii deșeurilor: o modalitate naturală de a elimina și recicla gunoiul din polistiren, care reprezintă până la 30% depozitele de deșeuri din întreaga lume.

„Nu mai poți scăpa de plastic – deșeurile de plastic sunt peste tot”, a spus Christian Rinke, coautorul studiului. „Acesta este cu siguranță o modalitate nouă, fără îndoială, mai bună și mai prietenoasă cu mediul”, a mai adăugat el.

Criza plasticului

Lumea se confruntă cu o criză a plasticului. În fiecare an, jumătate din plasticul conceput pentru unică folosință - lucruri precum sticlele, paharele din polistiren și pungile de cumpărături - devin deșeuri, înfundă gropile de gunoi și se descompun încet în timp ce eliberează gaze nocive cu efect de seră, conform Programului de Mediu al ONU. Peste 14 milioane de tone ajung în apă în fiecare an, arată datele, ucigând animale și degradând habitatele subacvatice.

Dintre materialele plastice, polistirenul e printre cele mai problematice. Materialul este dens și ocupă mult spațiu, ceea ce face să fie costisitoare depozitarea la unitățile de gestionare a deșeurilor, au spus experții din industrie. Ceștile, farfuriile și alte materiale realizate din acesta sunt adesea contaminate, ceea ce face dificilă reciclarea. Polistirenul umple gropile de gunoi, iar timpul de descompunere durează până la 500 de ani, au mai precizat cercetătorii.

Pe măsură ce criza deșeurilor escaladează, oamenii de știință din întreaga lume încearcă să găsească bacterii și alte organisme vii care consumă în mod natural deșeurile de plastic.

În 2015, cercetătorii de la Universitatea Stanford au dezvăluit că viermii de făină ar putea supraviețui și pe Styrofoam. Anul următor, oamenii de știință japonezi au descoperit bacterii care ar putea mânca sticle de plastic. În aprilie, cercetătorii de la Universitatea din Texas au descoperit o enzimă care ar putea digera tereftalatul de polietilenă, o rășină de plastic găsită în îmbrăcăminte, lichide și recipiente pentru alimente, conform TheWashingtonPost.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News