Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Cum și-a întins Rusia tentaculele spre România în 2024 — raport DIICOT
FOTO: Agerpres
Anul 2024 a fost marcat de o intensificare a atacurilor hibride asupra statelor membre NATO, inclusiv asupra României, conform raportului anual al DIICOT. Aceste acțiuni, atribuite Federației Ruse, au avut ca scop testarea capacitații de apărare a infrastructurii critice și identificarea vulnerabilităților sistemelor de securitate naționale.
„Pe parcursul anului 2024, atât România, cât și alte țări europene, au fost vizate de diferite acțiuni de sabotaj, specifice arsenalului de tehnici hibride pe care Federația Rusă îl folosea în România, precum și în statele aliate. Începând cu anul 2022, cel puțin 50 de incidente au avut loc într-un număr de 13 țări europene, care ar putea fi operațiuni hibride rusești”, se arată în raportul DIICOT. Aceste operațiuni au inclus cazuri de spionaj, diversiune, vandalism, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică.
Printre statele care au reprezentat o țintă se numără Germania, Franța, Marea Britanie, Cehia, Slovacia, Polonia, România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda și Suedia. Deși majoritatea atacurilor nu au avut consecințe umane imediate, evitarea victimelor nu pare a fi o prioritate pentru serviciile de informații ruse. DIICOT subliniază că scopul acestor atacuri este dublu: testarea reacțiilor statelor NATO și supraîncărcarea instituțiilor de securitate prin declanșarea unor investigații complexe.
Una dintre tendințele remarcate de procurorii români este modificarea tacticii de infiltrare. Rusia nu mai trimite agenți instruiți pe teritoriile statelor NATO, ci recrutează persoane anonime contra cost, prin canale criptate precum Telegram. „Candidații sunt recrutați pe chat-uri în Telegram, iar salariile variază, pornind de la câteva sute la câteva mii de dolari”, explică raportul DIICOT. Această strategie reduce riscul identificării agenților direcți și permite Moscovei să opereze cu o flexibilitate sporită.
Pe fondul acestor atacuri hibride, DIICOT precizează că România nu s-a confruntat cu o amenințare teroristă concretă în 2024. Totuși, propaganda organizațiilor islamiste radicale continuă să fie activă în mediul online, iar radicalizarea tinerilor rămâne un pericol latent. „Susținătorii din România ai unor organizații teroriste au continuat să deruleze doar unele activități de sprijin, însă acestea au fost lipsite de consistență și amploare”, menționează raportul.
Un risc adițional este reprezentat de posibilitatea infiltrării unor indivizi radicalizați prin fluxurile migratorii. De asemenea, războiul din Ucraina ridică probleme legate de posibila introducere ilegală de armament, muniție și explozibili pe teritoriul României.
Procurorii DIICOT au avut de soluționat 94 de cauze legate de terorism și infracțiuni contra securității naționale în 2024. Patru dosare au fost trimise în instanță, cu 15 inculpați trimiși în judecată. De asemenea, raportul semnalează o creștere a numărului de infracțiuni legate de divulgarea informațiilor secrete de stat, ceea ce indică un interes crescut al unor entități străine pentru date confidențiale românești.
Mai multe detalii se regăsesc aici: https://media.dcnews.ro/other/202502/raport2024_68630300.pdf
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
