Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Primul Blitzkrieg? România, victima unei strategii. Mit istoric demontat
Sursa foto: https://www.freepik.com/, @Madushika
Primul Blitzkrieg din istorie a avut loc în 1916, în contraatacul fulgerător al nemților împotriva armatei române, după intrarea acesteia în Ardeal.
Profesorul Marius Diaconescu a explicat că România a intrat nepregătită în majoritatea războaielor din ultimul secol și jumătate, cu excepția anului 1877, când Carol I a asigurat o strategie eficientă de înarmare.
„Sunt studii care spun că am intrat nepregătiți în război”, a spus Val Vâlcu.
„În toate războaiele în care am participat, în ultimul secol și jumătate, am fost nepregătiți, exceptând 1877, când chiar am fost pregătiți, datorită abordării lui Carol I. Aici este meritul lui exclusiv, ca și strategie de înarmare a Armatei Române, și în 1877, împotriva turcilor, chiar am fost bine pregătiți, cu armament modern pentru perioada respectivă.
În al Doilea Război Balcanic, în 1913, în Primul Război Mondial, în 1916, și în Al Doilea Război Mondial noi am fost total nepregătiți. Vă dau un exemplu cu Războiul Balcanic. Există niște relatări, memorii de epocă, care s-au publicat, soldații noștri erau însoțiți de așa-numite companii sau detașamente sanitare. În căruțele cu medicament sanitar, în loc de pansamente și ce trebuia pentru dezinfectarea rănilor erau diverse cârpe, să spunem, folosite pentru igiena feminină, pentru că și atunci exista corupție, ca și astăzi", a spus prof. Marius Diaconescu.
Primul Blitzkrieg, în toamna anului 1916
Prof. Marius Diaconescu a vorbit despre intrarea României în Primul Război Mondial și a subliniat că, deși inițial trupele române au avansat în Transilvania fără opoziție, lipsa unei apărări austro-ungare solide fiind determinată de desfășurarea acestora pe alte fronturi, situația s-a schimbat rapid. La primul contact cu trupele germane experimentate, armata română a fost nevoită să se retragă. El a menționat și teoria unor istorici occidentali conform căreia Hitler s-ar fi inspirat din campania germană împotriva României din toamna anului 1916 pentru dezvoltarea conceptului de Blitzkrieg.
„În Primul Război Mondial, noi am fost viteji pentru câteva săptămâni, când am intrat în Transilvania, dar nu era nimeni să apere granița româno-transilvăneană pentru că trupele Austro-Ungariei erau prin nordul Italiei sau prin Galiția, și pe granița românească erau doar soldați în vârstă, care doar păzeau să nu fie contrabandă. Austriecii se bizuiau pe acordul cu România și nu credeau că o să-i atacăm, deși se știa, a fost spionaj puternic din ambele părți, știau că se duc negocieri și cu rușii, și cu francezii, ca să fim și noi în război, dar încă sperau că se va respecta acel tratat din 1883.
Dar când am intrat, am intrat noi voioși, am fost noi, într-adevăr, curajoși și am intrat, dar la primul contact cu trupe regulate, cu experiență de luptă adusă de pe frontul de la Verdun, noi am dat înapoi și am fugit iepurește pentru că la noi a fost primul Blitzkrieg în toamna anului 1916. Sunt istorici occidentali care spun că Hitler, în proiectarea Blitzkrieg-ului, s-a inspirat din campania germană împotriva României din toamna lui 1916 pentru că în câteva săptămâni frontul s-a întors”, a spus prof. Marius Diaconescu.
Cum s-a desfășurat
Prof. Marius Diaconescu a explicat cum Blitzkrieg-ul împotriva României s-a bazat pe mișcarea rapidă a trupelor și spargerea frontului, ajungând până aproape de Focșani.
„Mișcarea rapidă de trupe, spargerea frontului și întoarcerea lui. Practic, s-a mers în goană până aproape de Focșani. De abia în momentul în care au venit un milion de soldați ruși din Rusia Țaristă și au stabilizat pe linia Carpaților și ne-au ajutat să ne oprim acolo pe linia Focșanilor, de abia atunci s-a oprit frontul”, a spus prof. Marius Diaconescu la DC News.
Video:
VEZI ȘI: EXCLUSIV De ce românii nu vor să-și apere țara. Lecție de la polonezi / video
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
