În societatea contemporană, discuțiile despre nutriție și sănătate au devenit din ce în ce mai relevante și mai dese. În acest context, întâlnim o gamă variată de atitudini și comportamente față de alimentație, uneori surprinzătoare sau chiar contradictorii. Un exemplu în acest sens poate fi: „Mănânc tot felul de prostii că-mi plac, asta este, nu pot să mă abțin, dar fac sport”.

„Sportul compensează foarte mult în această problemă. În primul rând, sportul compensează excesul de calorii, asta e foarte important. Sportul prin transpirație poate să ajute eliminarea anumitor compuși care sunt nocivi în organism și sportul, repet, este indicat, compensează mare parte dintre aceste probleme. Deci o masă musculară mare, un consum mare energetic este mai bun.

Vestea tristă, de exemplu, o ciocolată înseamnă cam o oră jumătate, două ore de sport, adică ne-ar costa destul de mult. Asta e foarte interesant pentru că organismul nostru este foarte eficient din punct de vedere energetic, de exemplu pentru creier, că știm că și creierul consumă, asta apropo de persoanele care au un efort intelectual intens, adică ce putem noi rezolva în creierul nostru cu o banană, un calculator are nevoie de mulți kilowați sau chiar mai multă energie consumată, deci suntem foarte eficienți și la fel suntem foarte eficienți în a depozita grăsime, corpul nostru vrea să se îngrașe tot timpul, și puțin eficienți în a slăbi, pentru că istoric vorbind, strămoșii noștri care se îngrășau repede și slăbeau greu supraviețuiau.

Predispoziție genetică

Femeile care aveau multă grăsime pe șolduri puteau alăpta toată primăvara și când era foamete, nu se găsea mâncare, cele care erau slabe nu prea au supraviețuit și atunci mare parte dintre noi avem această predispoziție genetică pentru a ne îngrășa repede și a slăbi greu. Așa suntem făcuți. Sigur, excepții, suntem foarte diferiți, asta e foarte important să știm. Orice astfel de recomandare, orice astfel de idee trebuie la un moment dat pusă în practică pe propria persoană, deci nu putem face recomandări generale.

”Ce să mâncăm la micul dejun?”, de exemplu, că astea sunt întrebările, ”fă-ne un meniu pentru o zi”, pentru cine? (...) Suntem complet diferiți, mod de viață diferit, preferințe diferite și bagaj genetic diferit. Dacă mă știu în familie cu diabet, cu boală cardiovasculară încerc să fac sport și să țin mai jos zahărul, produsele făinoase și aceste grăsimi ultra procesate, inclusiv partea de carne ultra procesată, respectiv mezelurile de proastă calitate, pentru că există și mezeluri de bună calitate”, a spus Cristian Mărgărit, expert în nutriție, în direct la B1 TV.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News