Această întrebare se află în centrul dezbaterilor în cadrul unui forum mondial, care începe în acest weekend în Canada, pentru salvarea ecosistemelor marine ameninţate de pescuitul excesiv, poluare şi schimbările climatice.

La câteva săptămâni de la acordul istoric semnat în cadrul COP15 de la Montreal asupra biodiversităţii, aproximativ 3.000 de oficiali, oameni de ştiinţă, membri ai unor organizaţii nonguvernamentale şi grupuri indigene se întâlnesc la Vancouver, în vestul Canadei, la cel de-al 5-lea Congres al ariilor marine protejate (Impac), până la 9 februarie, transmite Agerpres.

O întâlnire "crucială", potrivit oamenilor de ştiinţă, deoarece, cu toate că ţările din întreaga lume au convenit în decembrie să protejeze 30 de procente din planetă până în 2030, cadrul trebuie clarificat.

Un demers cu un ţel imens pentru oceane, care vor beneficia de arii protejate, zonele în care activitatea umană va fi restrânsă, chiar interzisă, urmând să fie extinse de mai bine de trei ori.

Scopul este conservarea speciilor (peşti, cetacee, corali şi altele) prezente în aceste medii, datorită fragilităţii şi a bogăţiei biodiversităţii lor.

Summitul, care are loc în mod normal la fiecare patru ani, se desfăşoară cu doi ani întârziere din cauza pandemiei. Acesta urmează să se încheie joi cu întâlniri ale miniştrilor din diferite regiuni ale lumii.

"Trebuie să ne regândim politicile, economiile, priorităţile, pentru a reflecta mai bine asupra rolului important pe care îl joacă natura în ceea ce priveşte sănătatea, bunăstarea şi sustenabilitatea noastră economică", a proclamat Canada, gazda summitului.

Acoperind aproape trei sferturi din suprafaţa Pământului, oceanele, care găzduiesc un sfert dintre speciile cunoscute, sunt cruciale pentru viitorul planetei şi pentru umanitate deoarece absorb 30 de procente din emisiile de dioxid de carbon (CO2) cauzate de activităţile umane şi joacă un rol important în reglarea climei.

"COP15 a marcat un punct de cotitură istoric pentru eforturile de conservare a naturii", dar "presiunea este acum puternică, nu doar pentru a îndeplini obiectivul numeric, ci şi pentru a ne asigura că o facem bine", a explicat pentru AFP Pepe Clarke de la organizaţia de mediu WWF. Unii experţi se tem, într-adevăr, de o "politica a cifrelor".

Reţea globală

Conform oamenilor de ştiinţă, au fost identificate puncte fierbinţi ale biodiversităţii, sau zone deosebit de vulnerabile, care necesită măsuri urgente de conservare.

Este, de asemenea, esenţial să existe discuţii la nivel mondial pentru "stabilirea unei reţele globale, reprezentativă din punct de vedere ecologic şi care să protejeze în mod adecvat întreaga gamă de tipuri de ecosisteme", a adăugat Pepe Clarke.

Cu atât mai mult cu cât protejarea şi gestionarea în mod mai durabil a oceanelor le va face mai rezistente la schimbările climatice.

Chiar dacă "este atins obiectivul ambiţios de a ocroti 30 de procente din oceane până în 2030 sub formă de arii protejate de înaltă calitate" este, de asemenea, necesar să se pună în aplicare "un management adecvat al restului de 70 de procente din oceane", a subliniat organizaţia nonguvernamentală Pew Charitable Trusts.

Pentru Sian Owen, directoarea coaliţiei pentru protecţia apelor de mare adâncime (Deep Sea Conservation Coalition - DSCC), este "crucial ca industriile existente şi emergente care ameninţă oceanele noastre adânci să fie respinse rapid şi fără echivoc şi să gestionăm în mod durabil restul de 70 de procente".

Statele membre ale ONU se reunesc la sfârşitul lunii februarie pentru a încerca să ajungă la un tratat pentru protejarea mării libere, sesiune care, în principiu, ar trebui să fie ultima. Ocrotirea acestor ape internaţionale, care acoperă aproape jumătate din planetă, este esenţială pentru sănătatea oceanului planetar, bogat în biodiversitate şi deosebit de important pentru limitarea încălzirii globale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News