Psihoterapeuții Marcela Predescu și Liliana Radu au vorbit, la Ultrapsihologie, despre primii pași necesari pentru implementarea terapiei DIR Floortime. 

Psihoterapeuții Marcela Pedrescu și Liliana Radu au vorbit, în emisiunea Ultrapsihologie, despre primii pașii necesari implementării terapiei DIR Floortime, o terapie eficientă în cazul copiilor cu întârzieri de dezvoltare și cu tulburări din spectrul autism, dar și despre similitudinile dintre această terapie și cea cognitiv-comportamentală.

Citește și: Ce este terapia DIR Floortime și cum poate aceasta să ajute într-un mod extrem de eficient copiii cu întârzieri de dezvoltare și cu autism

”Un prim pas ar fi să urmărim interesul copilului, în sensul că plec, observ. Copilul vine în camera de terapie. Eu, ca terapeut, îl observ, ce face, unde se duce, vine lângă mine, se poate conecta cu mine sau aleargă către geam, ia o mașinuță și se joacă, și mă ignoră.

Și atunci pornesc de aici, de la interesul copilului, de la a intra în lumea lui, mă joc cu mașinuța lui, apar în fața lui și îi spun: Wow, ce mașinuță frumoasă ai!

Scopul pentru care fac asta, să folosesc afectul, este tocmai pentru a-i atrage atenția, de a-l face să se uite la mine. Și o fac prin gesturi, prin semne, pentru că are nevoie de foarte mult afect, tocmai ca să îl facă atent.

Ce ai zis? Ah, e cineva lângă mine? Și atunci el mă observă, că sunt acolo lângă el, și așa îl fac să vină în lumea mea”, a spus psihoterapeutul Marcela Predescu la Ultrapsihologie de la DCNews.

”Construiesc o relație bazată pe implicare, angajament”

”Un al doilea aspect important este că urmărim să dezvoltăm capacitățile emoțional-funcțională. Adică plec de la capacitatea de autoreglare.

Copilul este reglat emoțional atunci când este lângă mine sau începe să țipe. Țin cont de diferențele individuale, de profilul senzorial al copilului.

Dacă acesta este copleșit de sunete el va duce mâinile la urechi și atunci nu pot să folosesc un afect foarte mare și atunci îmi reglez afectul ca să pot să susțin acolo.

Apoi, îi atrag atenția și încerc să câștig interacțiune, să am reacție de la el și apoi, ușor, ușor, să găsesc reciprocitate. Vrei jucăria asta, ia-o, o pun și aici.

Întotdeauna pornesc de la interesul copilului, iar scopul este să construiesc o relație bazată pe implicare, angajament și să țin cont de diferențele lui individuale”, a mai spus psihoterapeutul.

DIR Floortime și TCC, similare în anumite puncte

Psihologul Radu Leca a întrebat dacă există o paralelă între terapia DIR Floortime și terapia cognitiv comportamentală.

”Există o componentă comportamentală în orice formă de terapie și psihoterapie. Folosim observația, suntem atenți la comportament.

Însă ochelarii prin care ne uităm la copii sunt diferiți. Eu nu vreau complianța lui, eu vreau ca el chiar să vrea să fie acolo, vreau să îmi spună nu, dacă el consideră că nu vrea să facă un anumit lucru.

Mă interesează ce își dorește el, mai mult decât îmi doresc eu să facă”, a explicat psihoterapeutul Liliana Radu.

Mai multe în video:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News