Într-un interviu recent Andreea Bălan a susținut că este ușor să fii mamă singură, referindu-se la faptul că nu mai este căsătorită cu George Burcea, cei doi divorțând anul trecut, deși s-au despărțit cu doi ani înainte, având împreună două fetițe, Ella și Clara.

"Nu mi se pare greu să fii mamă singură și să-ți crești copii singură, nu mi se pare greu. Spun asta pentru toate mamele care sunt în această situație. Din contră, în anumite aspecte mi se pare mult mai bine așa", a declarat Andreea Bălan.

Tot ea, în același interviu chiar, recunoaște că nu se ocupă singură de copii și că are parte de ajutor din plin, din partea mamei sale, care a preluat o parte din responsabilitățile ei de mamă.

"Nu e greu pentru că am o infrastructură, mama locuiește cu noi și este foarte important să ai pe cineva care să fie zi de zi în casă. Mama e cea care ține casa, de la cumpărături, la casă, la tot ce ține de organizarea casei și atunci mie îmi permite timpul să mă ocup de carieră. În fiecare zi eu le iau de la grădiniță și apoi petrecem câteva ore împreună, fie mergem la mall, fie la cățărat, la patinat, la tot felul de activități și în weekend am concerte, și în rest mai am în timpul săptămânii filmări. Deci nu pot să spun că sunt atât de ocupată, cel mai mult nu le văd poate o zi, două, când am filmări la Te cunosc de undeva până seara și ajung seara acasă, iar ele dorm. dar nu sunt atât de ocupată pentru că acum deja lucrurile merg bine", a mai spus Andreea Bălan, în cadrul aceluiași interviu.

Ok, dar cum e să fii mamă singură în România, dacă nu ești Andreea Bălan?

Ei bine, pentru că Andreea Bălan a spus asta, citez "pentru toate mamele care sunt în această situație", îmi voi permite să comentez, fiind și eu la rândul meu mamă singură.

Nu, nu este deloc ușor să crești un copil singură dacă nu ai banii Andreei Bălan și nici ajutoare. Sunt mamă singură de când băiatul meu care acum are aproape 6 ani, avea doar câteva luni. Și da, vă pot spune sincer că dacă nu o ai pe mama ta în casă să îți facă mare parte din treabă și să stea ea cu copilul pentru a-ți putea vedea de carieră nu este deloc ușor să fii mamă singură. Din moment ce ai avea ajutoare, nu te-ai mai putea numi, de fapt, chiar atât de singură.

În caz contrar ești doar o femeie care trebuie să le reușească pe toate: să muncească ca să aibă un venit, să se ocupe de casă, gătit 3 mese pe zi pentru copil, grijă, atenție și educație pentru copil/copii. Nu este deloc ușor să faci toate aceste lucruri atunci când nu ai ajutoare pentru că efectiv în unele zile simți că nu îți ajunge timp să le poți reuși pe toate. Dacă ai un bebeluș, nu poți munci oriunde, pentru că nu ai cu cine lăsa copilul, poate doar un job part-time de acasă, trăind cu câțiva leuți pe lună, plus alocația copilului.

Când mai crește un pic, există posibilitatea să nu ai noroc și să nu prinzi loc la o creșă de stat pentru că mereu e bătaie pe locuri, iar una privată nu îți permiți dintr-un salariu. Îmi aduc bine aminte că atunci când David a făcut doi ani mă bucurasem că în sfârșit îl pot da la creșă și mă pot întoarce la muncă. Nu am prins un loc, așa că a trebui să caut soluții. Ce am făcut? M-am angajat eu educatoare la o grădiniță, o grupă cu copii mai mari, și zi de zi căram copilul după mine. La momentul acela mi s-a părut cea mai bună soluție. Puteam să am un job și în același timp să am grijă și de copil.

Poate că doamna Andreea Bălan ar spune că uite cum ea a reușit să-și facă o ditamai cariera și să aibă un venit lunar cu care să poată trăi decent. Da, se poate, când ai ajutoare. Dar dacă bunicii nu pot sta cu copilul cât timp ești tu plecată să-și faci carieră, ce faci? Nu cred că alte mame singure nu și-ar dori să devină femei de succes, își doresc, dar e mai greu, mult mai greu. Un copil este o responsabilitate. O mamă singură ajunge să facă multe sacrificii pentru copilul ei, pentru a avea timp cu el.

Băiețelul meu a crescut, are aproape 6 ani și merge în sfârșit la o grădiniță de stat. Și ce credeți? Și acum e greu. Cum arată o zi din viața unei mame singure? Se trezește la 6:30, bea o cafea pe fugă, că de nu cade de la atâta oboseală, își pregătește copilul pentru grădiniță și iese alergând din casă, să nu care cumva să întârzie. Îl lasă la grădiniță, iar ea fuge spre muncă, și când spun fuge nu exagerez, mereu ajung la fix la job, la ora 8:00. Am și zile bune în care ajung cu 10 minute mai devreme, asta dacă cel mic cooperează de dimineață și ne mișcăm rapid. Apoi urmează 8 ore de muncă. Se termină, nu ai timp să te aranjezi și să te machiezi frumos ca Andreea Bălan, pleci direct o fugă spre grădiniță să îți iei copilul. Ajungi acasă pe la 17:00, trebuie să îl duci azi la fotbal, apoi trebuie să gătești rapid cina, să mai faci activități cu copilul, să faci curățenie (zilnic, așa e când ai copii și fac mizerie), să te mai joci ascunselea sau baba oarba pentru că el încă are energie, să îi faci duș, să îi citești o poveste și să îl pui la somn. 

Se face ora 22:00-22:30. Ce urmează? Să gătești ceva pentru a doua zi. Pe la miezul nopții apuci să faci și tu un dus și să te culci ca să o iei de la capăt a doua zi. E ușor? Nu este, acesta este adevărul. Iar asta fără să discutăm și despre cât de greu este să te descurci financiar ca mamă singură. Poate că e mai bine pe alocuri, dacă ai plecat dintr-o relație vicioasă care ți-ar fi făcut mai mult rău și ție, și copilului, dar nu e ușor!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News