Fasolea albă mătcuită (bătută) sau ciorbele de legume acrite cu măcriş sunt mâncăruri pe care măicuţele de la Mănăstirea Şag - Timişeni, din apropierea Timişoarei, le gătesc în postul Paştelui.

Stareţa Mănăstirii, maica Casiana, a povestit, pentru Agerpres, ce preparate pun pe masă măicuţele în această perioadă, ele căutând să gătească mâncăruri gustoase, dar şi sănătoase.

"Zilnic se fac două feluri de mâncare, iar ceea ce se mănâncă la prânz se serveşte şi seara, după ce se termină rugăciunile. Fiecare merge la masă când doreşte, după ceasul ajunării, pentru că în această perioadă nu mai batem toaca pentru chemarea la masă. Sigur că se poate trăi cu hrană de post. Am pregătit încă din toamna trecută legume, conserve sau în congelator, iar acum avem şi verdeaţa proaspătă (leurdă, măcriş, ştevie, lobodă)., a declarat stareţa.

Iar viaţa la mănăstire este bine organizată - trei maici se ocupă, prin rotaţie, de bucătărie şi se schimbă turele săptămânal.

Cum arată un meniu de POST gustos și sănătos

 

Lunea, de exemplu, facem ciorbă de fasole uscată şi pilaf de orez cu legume; marţi, o supă de legume şi pireu cu chiftele din soia; miercuri gătim ciorbă de cartofi (fără ulei) şi un griş cu compot sau cu sirop; joi, o ciorbă de fasole verde şi mămăligă cu ciuperci; vineri, o ciorbă de legume proaspete şi pilaf de orez cu legume (fără ulei); sâmbăta, o ciorbă de legume şi fasole verde scăzută. Duminica - o ciorbă de ciuperci şi tocăniţă de soia, orez cu mere, cu scorţişoară. Dezlegări la peşte am avut doar la Bunavestire şi vom mai avea la Florii. Nu facem nimic cu prăjeli, pentru că maicile sunt mai în vârstă, au diferite afecţiuni gastrice şi de ani de zile noi nu mai prăjim nimic. Seara, nu se pune masă. După slujbă, fiecare merge în cameră şi se mănâncă ce a mai rămas de la prânz. La noi, ce se găteşte pentru prânz se mănâncă şi seara. Fiecare mănâncă diferit seara, după cum au şi suferinţele. Zilnic se fac două feluri de mâncare, chiar şi în afara postului. Când nu e post, fiecare mai cinează ouă, brânză.", a dezvăluit maica stareţă Casiana.

Cea mai gustoasă mâncare la Mănăstirea Şag - Timişeni este de departe fasolea albă mătcuită, care este şi cea mai săţioasă.

"Călim puţin ceapa în ulei, mai mult înăbuşită în aburi, să nu se prăjească. Adăugăm boia, sare, apoi punem fasolea la fiert. Când e scăzută, o frecăm cu ceapă, usturoi şi ulei. Avem în congelator toate legumele pe care le-am pregătit şi pentru post şi pentru iarnă. În Săptămâna Patimilor este ca în Săptămâna Mare din post, cu ajunare până la ora 15,00, fără ulei. Atunci nu se pune masa, ci fiecare mănâncă când poate. Fiecare măicuţă ţine postul după putere, pentru că sunt în vârstă şi bolnave. Cea mai vârstnică are 90 de ani, sunt de 80 de ani, de 70 de ani. Cele mai tinere au peste 40 de ani. Nu mai vine tineret la mănăstire, a scăzut vocaţia.", a afirmat maica stareţă

Ea spune că, de obicei, mănăstirea primea doi-trei miei din care se pregătea drobul şi friptura din ziua de Înviere.

"În ziua de Paşti vom mânca miel, dacă vom primi. Dacă nu, nu. Maicile noastre făceau drob din măruntaiele spălate şi curăţate, fierte şi tocate, amestecate cu multă verdeaţă de pătrunjel, ouă, sare şi piper. Totul se înveleşte în prapure şi se dă la cuptor. Restul de carne, pulpe, costiţe se lasă câteva ore într-un baiţ din ulei, sare, piper, cimbru, usturoi, boia, dafin şi apoi se bagă la cuptor.", a mai spus stareţa Mănăstirii Şag-Timişeni.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News