Se numește JADES-GS-z14-0 și strălucește în Universul timpuriu. Noi o vedem cum arăta la mai puțin de 300 de milioane de ani după Big Bang. O a doua descoperire recentă, numită JADES-GS-z14-1, a fost confirmată a fi aproape la fel de îndepărtată, scrie Science Alert.

„În ianuarie 2024, NIRSpec a observat această galaxie, JADES-GS-z14-0, timp de aproape zece ore, iar când spectrul a fost procesat pentru prima dată, au existat dovezi clare că galaxia se afla într-adevăr la o deplasare către roșu de 14,32, doborând recordul anterior pentru cea mai îndepărtată galaxie”, spun astronomii Stefano Carniani de la Scuola Normale Superiore din Italia și Kevin Hainline de la Universitatea din Arizona.

„Din imagini, se observă că sursa are peste 1.600 de ani lumină, ceea ce demonstrează că lumina pe care o vedem provine în principal de la stele tinere și nu de la emisia din apropierea unei găuri negre supermasive în creștere. Masa sa este de sute de milioane de ori mai mare decât a Soarelui. Aceasta ridică întrebarea: Cum poate natura să facă o galaxie atât de luminoasă, masivă și mare în mai puțin de 300 de milioane de ani?”, se întreabă cercetătorii.

Trei lucrări separate au fost încărcate pe serverul de preprint arXiv. Ele trebuie încă să fie revizuite de colegi, dar toate trei au aceeași concluzie. JADES-GS-z14-0 este cu siguranță acolo, un punct de date strălucitor care reprezintă o nouă cale de a înțelege cum s-a format Universul, chiar la început.

Până de curând, aveam foarte puține cunoștințe concrete despre perioada cunoscută sub numele de Zorii Cosmici, primul miliard de ani după Big Bang de acum 13,8 miliarde de ani. Asta pentru că Universul timpuriu a fost umplut cu o ceață de hidrogen neutru care a împrăștiat lumina, împiedicând-o să se răspândească.

Această ceață a ionizat și curățat spațiul de lumina ultravioletă aprinsă de obiectele din Universul timpuriu, iar până la sfârșitul Zorilor Cosmici, spațiul era transparent.

JADES-GS-z14-0 este foarte mare și foarte luminoasă, total diferit față de cum au prezis astronomii că arată galaxiile în Universul timpuriu. În primul rând, dimensiunea acesteia arată că cea mai mare parte a luminii trebuie să provină de la stele, mai degrabă decât de la flăcări de lumină din spațiul din jurul unei găuri negre supermasive în creștere.

Analiza luminii sale relevă prezența de praf și oxigen, ceea ce este neașteptat atât de devreme. Astfel de elemente grele ar trebui făcute în interiorul stelelor care apoi trebuie să expuzeze. Aceste caracteristici sugerează că mai multe generații de stele masive trebuie să fi trăit și să fi murit deja la 300 de milioane de ani după Big Bang.

Având în vedere că cele mai mari stele de astăzi au o durată de viață de doar câteva milioane de ani, acest lucru nu este imposibil, dar încă nu este exact ceea ce se așteptau astronomii să găsească.

Galaxia sugerează că trebuie să regândim Universul timpuriu, arătând că numărul mare de surse de lumină pe care le vedem acolo nu poate fi explicat în întregime prin creșterea găurilor negre. Cumva, galaxiile mari, luminoase și bine formate se pot forma la începutul Zorilor Cosmici.

„JADES-GS-z14-0 devine acum arhetipul acestui fenomen”, spune Carniani. „Este uimitor faptul că Universul poate face o astfel de galaxie în doar 300 de milioane de ani.”, a mai zis cercetătorul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News