„Acum a apărut Bucureștiul?“, o întrebare care stă pe buzele multor locuitori ai capitalei, dar căreia foarte puțini îi știu răspunsul. Adrian Majuru, managerul Muzeului Municipiului București, a vorbit despre istoria timpurie a capitalei și despre evoluția sa spațială prin remodelarea peisajului urban.

Adrian Majuru, managerul Muzeului Municipiului București, a explicat care este istoria reală a capitalei României și de ce Bucureștiul a reușit să înflorească atât de mult în această zonă a țării:

„Când Țara Românească a fost mai dependentă de turci, ei l-au determinat pe domnitor să se mute mai aproape de frontieră, ca să ajungă mai ușor emisarii. Treceau Dunărea și mergeau pe Drumul Prinților, Podul Beilicului, Calea Șerban Vodă de astăzi. A fost o decizie politică, însă orașul nu a apărut nici din întâmplare, nici că au vrut turcii, ci a apărut datorită unei piețe economice care s-a conturat în secolele XII, XIII, printr-un târg sezonier.

Erau câteva prin Țara Românească, dar a fost și aici, pentru că se uneau câteva drumuri comerciale care străbăteau Europa Orientală de la Constantinopol spre Marea Baltică sau de la gurile Dunării spre Belgrad, iar ele se regăsesc și în trama stradală a acestui oraș. De exemplu, Podul Brașovului, care astăzi e Calea Victoriei, Drumul Craiovei este Calea Rahovei, Drumul Brăilei este Șoseaua Vergului. A existat și un alt drum către Transilvania, care era inclus în Podul de Pământ, astăzi Calea Griviței. Au mai fost șoselele Giurgiului, Olteniței, care duceau spre Dunăre“, a precizat Adrian Majuru.

„Pentru locuire nu era o zonă prea bună. Nu ai forme de relief...ce dă frumusețe unui oraș? Înălțimea și cursul de apă...“, a punctat Val Vâlcu.

CITEȘTE ȘI    -    EXCLUSIV  Majuru: „Bucureștiul este un oraș aventuros”. V-ați face concediul aici?

„Nu le avem acum, sunt pierdute în momentul de față, dar orașul a avut cel puțin șapte coline: Dealul Filaret, Dealul Spirii, care a fost sistematizat, dealul Mihai Vodă, care e parcul Izvor, etc. Era o albie a Dâmboviței care avea foarte multe meandre, înconjurată de lacuri. Salba de lacuri din nordul Capitalei o mai avem, dar au mai fost câteva și în interior, care au dispărut. În Grădina Icoanei a fost un lac, a mai fost unul în zona Străzii Sfinții Apostoli, a fost râul Bucureștioara, Lacul Filaretului. Apa era la îndemână, era o zonă colinară, înconjurată de păduri, până în vremea lui Vladimirescu. Astăzi avem Strada Toamnei și e o biserică acolo care amintește te Tudor Vladimirescu“, a punctat managerul Muzeului Municipiului București.

„Deci era un fel de greenfield?“, a întrebat Val Vâlcu.

„Absolut! Era un oraș apropiat de ceea ce vedem acolo (n.r. Greenfield Residence). Pe Viilor erau numai podgorii și grădini de zarzavaturi. Era o arteră care șerpuia, la 1900, prin diverse proprietăți ale unor mănăstiri și ale unor localnici. Mănăstirea Radu Vodă era pe o colină, un deal în jurul unei lunci. Prin demolări și remodelări urbane, nivelul de călcare este mai ridicat. Dacă vreți să aveți o idee despre nivelul de călcare al veacului XVIII și începutul veacului XIX, mergeți la Biserica Răsvan, care este în centru, sau la Biserica Flămânda, care este pe Bulevardul Dimitrie Cantemir și veți vedea un nivel de călcare mai coborât, ca să văd dați seama cât s-a adăugat pe măsură ce s-a construit și remodelat acest oraș“, a mai spus, la DC News, Adrian Majuru.

CITEȘTE ȘI    -    EXCLUSIV  30 de ani pierduți în dezvoltarea Bucureștiului. Marea eroare care s-a făcut în Capitală

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News