Cultura glumelor s-a reanimat, de la bancuri, la meme-uri pe telefon. Sociolog: Indicator al faptului că oamenii se simt amenințați, nu neapărat că trăiesc prost
Autor: Ioan-Radu Gava | Publicat pe: 18 sep 2022, 13:27
WhatsApp
Foto cu caracter ilustrativ: Pexels
Foto cu caracter ilustrativ: Pexels
Meme-urile reprezintă în prezent principalul mijloc de amuzament pentru tânără generație.

Alfred Bulai și Val Vâlcu au vorbit despre cultura glumelor în România și raționamentele care stau la baza dezvoltării bancurilor într-un mediu social:

„Bancurile circulă, văd că s-a reanimat cultura asta a glumelor. E drept, nu mai sunt foarte lungi, nu sunt povestite, ci sunt sub formă de meme-uri, pe un petec de Internet“, a precizat Val Vâlcu.

„Constrângerile și amenințarea creează întotdeauna apetitul spre a detensiona prin bancuri, glume, etc. Creează un gen de solidaritate, de rezistență în fața situației, că toate sunt amuzante. E un mecanism natural și noi, în România, l-am avut“, a adăugat Alfred Bulai.

„Nu, dar dispăruse! Nici nu mai știe lumea cine e Bulă. A fost un deceniu, după 1990, fără glume. Acum au reapărut de când cu telefonul mobil“, a spus Val Vâlcu.

„Cantitatea de comunicare crește progresiv în funcție de cât de mult te simți amenințat sau stresat într-un grup, chiar dacă oamenii nu se cunosc între ei, cum este și Internetul. În general, vorbești cu oamenii pe care îi știi, dar primești de la oameni pe care nu îi știi și, în final, mesajul tău ajunge la oameni pe care nu îi cunoști. Ca la bancuri, că ai fi fost nebun să spui un banc politic cu cineva pe care nu-l știai“, a completat Alfred Bulai.

„În ultima vreme nici nu le raportau. Se făceau că nu le ascultă“, a replicat Val Vâlcu.

CITEȘTE ȘI     -    EXCLUSIV  Vom mânca sau nu insecte? Vâlcu: Toți coloranții alimentari vin deja din gândaci / Oricum sunt protejați de ONG-uri

Bulai: Dacă va fi o creștere exponențială a bancurilor, înseamnă că oamenii sunt tot mai temători de ceea ce se întâmplă

„Cu cât te simți mai bine, nu ai chef și nici nu ai nevoie de a-ți elimina frustrările. În momentul în care apar frustrări, sigur că simți nevoia să simți că sunt și alții la fel ca tine, că și alții suferă, că și alții gândesc la fel și bancurile erau un mijloc de a se defula oamenii.

Noi aveam nevoie mare de bancuri și de aceea erau și mari artiști ai bancurilor. Am cunoscut oameni care erau în stare să zică 100 de bancuri pe noapte. Erau chiar femei multe care spuneau bancuri. De principiu, e un indicator al terapiei pe care o face o populație și al faptului că oamenii se simt amenințați, nu neapărat că trăiesc prost. Dacă va fi o creștere exponențială a bancurilor, înseamnă că oamenii sunt tot mai temători de ceea ce se întâmplă.“, a adăugat Alfred Bulai. 

CITEȘTE ȘI     -    EXCLUSIV  Sondaj alegeri Primăria Capitalei. Bulai și Vâlcu, reacții: "Bucureștiul e tradițional de dreapta"

 Bulai: Generaţia nouă nu mai merge la scăldat, ci la spa. Creangă nu mai are niciun sens! Nici la filmele din '80 nu mai ai aceleaşi reacţii iar la bancurile vechi nu mai râde nimeni

Ce mai înţeleg tinerii de azi din filmele româneşti din anii '70 - '80? Dar din literatura veche care abundă în arhaisme şi situaţii de viaţă care nu se mai întâlnesc în vremurile noastre? Mai prind mesajul din bancurile de altă dată? Au răbdare să urmărească filme din comunism ori să citească din autorii care se studiau cândva? Răspunsurile la toate aceste întrebări au venit, în ediţia de sâmbătă a emisiunii "Nod în papură", de la sociologul Alfred Bulai şi jurnalistul Val Vâlcu.

Se mai pot pune tinerii în pielea persoanjelor de film şi de carte de altă dată? Mai sunt valabile reperele de acum 30- 40 de ani pentru cei din noua generaţie? Bulai şi Vâlcu au discutat despre cinematografia de odinioară şi literatura învechită la DCNews TV. Iată câteva extrase din dialogul celor doi.

Alfred Bulai: Produsele culturale sunt de două feluri. Cele în care amprenta timpului este foarte puternică şi, ca atare, au o perenitate slăbuţă. De pildă, Creangă! Cele mai multe scrieri de la Creangă nu mai au azi niciun sens. Copilul abia îşi dă seama că pupăza este o pasăre. Toate scrierile alea, nu mai zic de limbajul uşor arhaic care nu mai e folosit... "La scăldat"... În afară de copiii de prin zonele rurale foarte izolate, ăştia de azi merg la spa! Şi mai există opere perene în sensul că tratează teme universale care rezistă în timp. Romeo şi Julieta, Eminescu etc (citește continuarea AICI). 

CITEȘTE ȘI     -    EXCLUSIV  Cum îți iei astăzi țeapă cu nunțile. Sunt miliardari care și-au căsătorit copiii având 15 invitați. Cei mai mulți români fac nuntă pe opulență

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?