Cubul Rubik, azi folosit la recrutarea spionilor, nu a impresionat pe nimeni la început. Era considerat o "simplă şi trecătoare modă"
Data actualizării:
Data publicării:
Autor: Liana Ganea
WhatsApp
Erno Rubik. Foto: Wikimedia
Erno Rubik. Foto: Wikimedia
La început, nu toată lumea a fost entuziasmată de invenție. The New York Times a numit-o „o simplă modă”. În timp, însă, a devenit senzaţie. Cubul Rubik este folosit şi la predarea matematicii.

Ai rezolvat vreodată cubul Rubik? Acest cub colorat este unul dintre jocurile care a testat și încă testează mințile a mii de jucători din întreaga lume, un obiect cu care mulți oameni au petrecut ore în șir de distracție… sau de disperare. Cu peste 43 trilioane de configurații posibile, cubul Rubik, cunoscut și sub numele de „cubul magic”, este cel mai faimos puzzle din toate timpurile.

Cine a inventat cubul Rubik?

Născut la 13 iulie 1944, Erno Rubik, creatorul „cubului magic”, este fiul unui inginer aeronautic. Erno își admiră foarte mult tatăl, spunând că a învățat de la el „multe despre muncă, în sensul că este un proces de creație care are un scop și un rezultat pozitiv.” „Atât la figurat, cât și la propriu, tatăl meu a fost o persoană care putea muta munții din loc. Nimic nu-l împiedica să facă ceea ce hotăra, chiar cu propriile lui mâini, dacă era necesar. Nicio lucrare nu era prea grea pentru el”, a relatat Rubik într-unul dintre numeroasele interviuri acordate presei de-a lungul anilor.

Potrivit Smithsonian Magazine, Rubik a studiat sculptura la Universitatea Tehnică din Budapesta și arhitectura la Academia de Arte Aplicate și Design din capitala ungară. Îi plăcea să construiască modele geometrice. Aşa se face că, în calitate de profesor de arhitectură la Facultatea de Arte Aplicate din Budapesta, a conceput un cub alcătuit din 27 de blocuri de lemn, pentru a-și învăța studenții câteva concepte de spațiu și geometrie tridimensională. Pentru a-și construi cubul, Rubik a legat blocurile de lemn de benzi de cauciuc, astfel încât acestea să se poată mișca fără ca întreaga structură să se destrame. În cele din urmă, elasticele s-au rupt și Rubik și-a dat seama ce combinații reușise să facă. Următorul pas a fost acela de a plasa hârtie lipicioasă de culori diferite pe fiecare dintre cele șase laturi ale cubului și de a-l roti din nou.

Piedici, probleme, suspiciuni

După ce a solicitat un brevet pentru invenția sa, Rubik și-a dus ideea la o cooperativă de fabricare a jucăriilor din Budapesta. Astfel, cubul a început să fie fabricat la scară mică. La sfârșitul anului 1977, Rubik a propus producția cubului său companiei de stat Konsumex din Ungaria, în încercarea de a-și vinde proiectul în Occident. Oficialii companiei i-au spus că noua „jucărie” nu a stârnit niciun interes la târgurile internaționale. În realitate, însă, cubul nu a fost niciodată expus, deoarece fusese uitat pe un raft. Într-adevăr, producerea de jucării de înaltă calitate în spatele Cortinei de Fier la acea vreme era o sarcină dificilă. „Țara nu avea o afinitate deosebită pentru producția de jucării”, a declarat Rubik mai târziu într-un interviu acordat revistei Undark.Lucrurile aveau să se schimbe atunci când inventatorul l-a întâlnit pe Tibor Laczi, un maghiar care lucra ca agent de vânzări pentru o companie austriacă de calculatoare. „Când Rubik a intrat prima dată în cameră, mi-a venit să îi dau niște bani, părea un cerșetor. Era îmbrăcat groaznic și avea o țigară ungurească ieftină atârnându-i la colțul gurii. Dar știam că aveam în fața mea un geniu. I-am spus că am putea vinde milioane de cuburi” a spus acesta despre prima lor întâlnire.

Kremer a fost fascinat de cub și, împreună cu Laczi, a încheiat o înțelegere cu American Ideal Toy Company pentru achiziționarea și distribuirea a un milion de cuburi Rubik. Din acel moment, cubul a fost expus la târguri de jucării din Europa și New York, devenind în curând un succes mondial. Între 1980 și 1981 a câștigat chiar și premiul pentru cel mai bun joc al anului la categoria „cel mai bun puzzle”, în Marea Britanie. 

Instrument de predare a matematicilor aplicate

Douglas Hofstadter, laureat al premiului Pulitzer, a afirmat că cubul a fost „unul dintre cele mai uimitoare lucruri inventate vreodată pentru a preda idei matematice”. Într-un interviu ulterior, Hofstadter a afirmat că cubul ar putea fi folosit ca instrument de predare a teoriei matematice a grupurilor: „Orice întoarcere a oricărei fețe, fie că este de 90 sau 180 de grade în sensul acelor de ceasornic (sau invers) este un element al unui grup, la fel ca și secvențele arbitrare de astfel de întoarceri”, a spus acesta. În 2019, un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din California a reușit să creeze un algoritm capabil să rezolve cubul în cât mai puține mișcări în 60% din cazuri. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News


WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel