Ion Cristoiu rememorează acţiunile preşedintelui Iohannis după căderea Cabinetului Cîţu.

„Joi, 4 noiembrie 2021, fix la 18.00, Klaus Iohannis a făcut o Declaraţie de presă despre două puncte din Agenda României:

Cînd şi cum vor începe şcolile după vacanţa forţată;

Când şi cum vor avea loc la Cotroceni noi consultări pentru desemnarea unui premier.

Reamintim că marţi 2 noiembrie 2021 premierul desemnat Nicolae Ciucă şi-a depus mandatul. Marţi, urmau să aibă loc audienţele în Parlament ale miniştrilor Guvernului minoritar PNL-UDMR. Nicolae Ciucă ştia că nu va face majoritate pentru un Guvern minoritar la cîteva zile după desemnarea care, a avut loc joi, 21 octombrie 2021. După depunerea mandatului, Nicolae Ciucă a dispărut din luminile rampei politice. BPN al PNL a dat mandat unei delegaţii conduse de Florin Cîţu să negocieze cu USR şi PSD formarea unui guvern plin. Nicolae Ciucă n-a fost cooptat în Delegaţie. Din 2 noiembrie 2021, el a dispărut şi din declaraţiile liderilor PNL.

Întrebări:

1) De ce şi-a depus Nicolae Ciucă mandatul atît de tîrziu?

2) Nicolae Ciucă trece drept omul Preşedintelui. Cum şi-au permis cei din echipa cîştigătoare să-l dea deoparte?

3) Nicolae Ciucă a mai avut o astfel de apariţie meteorică pe bolta politicii româneşti. În decembrie 2020, cînd a fost desemnat premier interimar. Seriozitatea cu care s-a apucat de exercitarea funcţiei a fost temeiul pe care s-a înălţat ipoteza unui candidat şi pentru funcţia de premier al Guvernului rezultat din alegeri.

4) Cum se explică aceste două apariţii.

5) Un Guvern de coaliţie al PNL cu USR sau cu PSD îl va avea pe Nicolae Ciucă premier?

Preşedintele nu s-a pronunţat despre Căderea variantei Nicolae Ciucă decît joi, 4 noiembrie 2021, ora 18. După ce-a constatat eşecul formării Guvernului minoritar Nicolae Ciucă, preşedintele a luat în considerare şi eşecul Guvernului Dacian Cioloş şi, prin urmare, a proclamat eşecul tentativelor de a face guvern minoritar:

Este foarte clar că încercările de a forma guverne minoritare nu au dus la rezultate şi, în consecinţă, nu pot să accept în continuare astfel de abordări.

Potrivit Constituţiei, consultările de la Cotroceni au menirea de a da Preşedintelui posibilitatea să pipăie majorităţile. Pînă acum, în postdecembrism, nici un preşedinte n-a avut două eşecuri în desemnarea premierului. Cu excepţia a trei cazuri (Theodor Stolojan în 2008, Negoiţă în 2009 şi Florin Cîţu în 2020) nici un premier desemnat n-a eşuat în încercarea de a obţine majoritatea. Cele trei excepţii n-au nici o legătură cu eşecul pe bune. Theodor Stolojan şi-a depus mandatul din motive personale şi nu pentru că n-ar fi făcut majoritate; Negoiţă şi Florin Cîţu au fost desemnaţi de faţadă. Putem vorbi astfel de o premieră postdecembristă:

Preşedintele are nu unul, ci două eşecuri în desemnarea unui premier.

Din cîte arată Declaraţia, Klaus Iohannis a ştiut în ambele cazuri că e vorba de un Guvern minoritar.

Întrebări:

1) Pe ce s-a bazat cînd a făcut două desemnări pentru un guvern minoritar? A avut anterior garanţii de la PSD (la primul) şi de la USR (la al doilea) că vor vota un Guvern minoritar?

2) După două eşecuri, Klaus Iohannis consideră că formula Guvernului minoritar iese din discuţie. Odată anunţat refuzul de a mai accepta formula Guvernului minoritar, Klaus Iohannis şi-a declarat deschiderea către un Guvern plin. Un asemenea Guvern se formează în urma unor negocieri între partide. Combinaţiile posibile sînt două:

PNL-Cîţu, USR, UDMR, PNL-Orban;

PNL, PSD, UDMR.

Pe ce s-a bazat Klaus Iohannis cînd a acceptat formula Guvernului minoritar nu ştiu.

Pe ce se bazează acum cînd îşi anunţă receptivitatea pentru un Guvern de Coaliţie?

Ne răspunde declaraţia:

Între timp partidele au reluat între ele discuţiile şi acest lucru e foarte bun.

În consecinţă, Klaus Iohannis a anunţat că va face consultări abia cînd se va cristaliza din negocieri o majoritate. (...) Klaus Iohannis s-a dovedit înţelept. Nu mai cheamă partidele la consultări decît cînd se schiţează o majoritate. O decizie corectă, constituţională şi de bun simţ. Consultările de la Cotroceni sînt o formalitate în postdecembrism. Partidele vin la Cotroceni cu o majoritate deja formată. Desemnarea premierului e o formalitate, deşi pe vremea lui Traian Băsescu a fost loc şi pentru decizii arbitrare ale preşedintelui.

(...)

Chiar pe 20 octombrie 2021, Klaus Iohannis anunţă consultări pentru a doua zi. Pe 21, e desemnat Nicolae Ciucă pentru formarea unui Guvern minoritar.

Întrebări:

1) Eşecul Guvernului minoritar Cioloş dovedea că partidele au nevoie de timp pentru a negocia. De ce s-a grăbit Klaus Iohannis să le convoace la consultări a doua zi?

2) Pe ce s-a bazat Klaus Iohannis cînd l-a desemnat pe Nicolae Ciucă?

Joi, 4 noiembrie 2021, Klaus Iohannis a anunţat că nu va convoca partidele la consultări decît cînd se va cristaliza o majoritate.

Întrebări:

De ce n-a făcut asta încă de la început?

Ce l-a făcut să se răzgîndească?

I-a venit abia acum mintea la cap?

Mai precis, i-a venit acum cînd a fost informat că negocierile PNL-PSD merg bine?

Sau, cumva a avut un plan prin care românii trebuiau exasperaţi de Loteria Guvernărilor astfel încît ambele electorate să înghită pilula amară a Guvernului PNL-PSD?”, a scris Ion Cristoiu pe cristoiublog.ro.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News