Mai multe articole care își trăgeau informațiile din studii medicale au scris că maladia COVID-19 îți poate modifica creierul. Iată, ce înseamnă, de fapt, aceste modificări. 

Ca parte a unui studiu amplu asupra creierului, cercetătorii au descoperit că infecțiile cu SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19, au fost legate de o scădere a materiei cenușii, țesut care este conține celulele creierului. Rezultatele, publicate pe 7 martie în Nature, au rezultat în titluri despre COVID-19 care provoacă leziuni ale creierului și contracție. La rândul său, această acoperire a provocat postări alarmate pe rețelele de socializare, inclusiv mențiuni despre demența precoce și putrezirea creierului.

Studiul este unul dintre primele care analizează modificările structurale ale creierului înainte și după o infecție cu SARS-CoV-2. Iar studiul este meticulos. A fost realizat de un grup de experți și cercetători în imagistică cerebrală. Ca parte a proiectului Biobank din Marea Britanie, 785 de participanți au fost supuși la două scanări RMN. Între aceste scanări, 401 de persoane au avut COVID-19 și 384 de persoane nu. Comparând scanările înainte și după, cercetătorii au putut observa schimbări la persoanele care au avut COVID-19 și au putut compara acele modificări cu persoanele care nu au contractat infecția.

Mai puțină materie cenușie în zonele dedicate mirosului

După o criză provocată de COVID-19, oamenii au avut, în medie, mai puțină materie cenușie în zone ale creierului care ajută la gestionarea simțului mirosului. Aceasta este o descoperire interesantă, mai ales având în vedere capacitatea virusului de a fura simțul mirosului. Dar nici nu este surprinzător, având în vedere ceea ce știm despre tendința creierului de a se schimba, scrie Science News. 

Schimbări ale creierului apar deseori de-a lungul vieții și schimbă structura cerebrală, cum ar fi învățarea unor lucruri noi, să dormitul și folosirea unui smartphone. De asemenea, jongleriile și meditația pot schimba structura creierului. În esență, evenimentele din viața noastră se reflectă în dimensiunea, forma și comportamentul creierului nostru în continuă schimbare.

”Creierul este dinamic”, spune neurologul Emily Jacobs de la Universitatea din California, Santa Barbara. ”Mai puțin nu înseamnă neapărat mai rău și mai mult nu înseamnă mai bine.

Schimbările creierului ne pot afecta pe termen lung

”Am fost destul de surprinși să vedem diferențe clare la nivelul creierului, chiar și în cazul unei infecții ușoare. Preocuparea medicilor este că aceste schimbări vor fi de lungă durată și vor face persoanele infectate mai vulnerabile la bolile creierului în viitor”, spune Gwenaëlle Douaud, de la Departamentul de neuroștiințe clinice Nuffield de la Universitatea din Oxford. 

Dar este posibil ca aceste diferențe să nu dureze, spune Douaud. Creierul se poate „reorganiza și vindeca singur într-o oarecare măsură, chiar și la persoanele în vârstă”, notează ea. De asemenea, este posibil ca schimbările pe care le vede echipa să se datoreze lipsei mirosului. Alte cercetări au arătat că nasul înfundat poate duce și la modificări ale creierului, dintre care unele sunt similare cu cele pe care cercetătorii le-au găsit în studiul recent de scanare a creierului. Poate că aceste modificări ale creierului s-ar inversa atunci când simțul mirosului ar reveni, a mai adăugat cercetătoarea. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News