Consumul de energie din zece oraşe din România ar putea fi asigurat cu panouri solare. Investiţia nu e mare
Autor: Florin Răvdan | Publicat pe: 22 iun 2022, 08:24
WhatsApp
Sursa: Pexels
Sursa: Pexels
Investiţia în panouri solare ar putea asigura consumul de energie din zece mari oraşe din România. 

Cu investiţii de circa 28 de milioane de euro, zece dintre cele mai mari oraşe din România, exceptând Bucureştiului, ar putea să-şi asigure întregul consum de energie din surse regenerabile, montând panouri solare pe acoperişurile clădirilor publice, este concluzia unui studiu Greenpeace.

Cel mai mare consum de energie dintre oraşele din provincie incluse în cercetare este înregistrat în Iaşi, care consumă peste 6 MWh. Alte oraşe, precum Satu Mare şi Ploieşti, au un consum mai mic de 2 MWh anual. Necesarul de investiţii pentru exploatarea potenţialului de energie fotovoltaică pe clădirile administraţiei locale variază între sub 1 milion de euro în Satu Mare şi 4,2 milioane de euro în Iaşi, la un cost mediu estimat de 750.000 de euro per MWp instalat, scrie Mediafax.

"Mai mult, investiţiile în exploatarea potenţialului de energie solară pot duce la crearea a aproximativ 1.000 de locuri de muncă la nivel local în următorii ani şi la reducerea cu peste 13.000 de tone de dioxid de carbon emise în aer. Electrici­tatea produsă de pe urma acestor instalaţii ar putea înlocui o centrală pe gaze fosile de circa 10 MW. Finalmente, calitatea aerului s-ar îmbunătăţi prin faptul că producţia centralelor pe bază de cărbune şi gaze ar fi mai redusă“, notează autorii studiului "O resursă nefolosită -Potenţialul fotovoltaic al clădirilor publice din România“, realizat în contextul creşterii preţurilor la energie.

Preţul din 2021, de trei ori mai mare decât în 2020

În 2021, preţul mediu spot al energiei a fost de 114,7 euro pe MWh, de 3,3 ori mai mult faţă de media din 2020, la începutul acestui an apropiindu-se chiar de pragul de 200 de euro pe MWh. În vreme ce autorităţile publice închid ochii în faţa potenţialului fotovoltaic al clădirilor precum primării, spitale sau şcoli, investitorii privaţi îl îmbrăţişează larg. De la mici consumatori de energie la fabrici, ferme sau retaileri de mari dimensiuni, toţi văd în proiectele solare colacul de salvare din faţa facturilor cu valori-record la energie. Dedeman, Penny şi Agricola Bacău sunt doar câteva dintre companiile care au decis să investească în panouri solare pentru a-şi acoperi parţial necesarul de energie.

Datele centralizate de ZF pentru Atlasul de Business al României arată că în perioada 2020-aprilie 2022 au primit avizele sau contractele de racordare la reţea peste 2.300 MW în proiecte de energie solară de mari dimensiuni. La aceşti MW se adaugă proiectele persoanelor fizice sau ale micilor companii, cei care s-au transformat în mici producători de energie, un club cu circa 14.000 de membri la finalul anului trecut.

Statul îi transformă pe români din consumatori în prosumatori... dar nu pe toţi. "Chichiţa" din lege care "nu este atât de simplă ca la prima vedere"

"Am observat că războiul din Ucraina a dus la o creştere accelerată a preţurilor pe partea de energie, mă refer la curentul electric şi gaze. Dacă partea de gaze o rezolvăm într-o proporţie destul de mare odată cu începerea exploatărilor din Marea Neagră, rămânem cu partea de curent electric. Aici, gândirea statului român este să acţioneze într-un timp cât mai scurt, astfel încât efectele negative care se resimt asupra economiei româneşti să fie stopate cât mai rapid. Primul pas este deschiderea prin Administraţia Fondului de Mediu a unei surse de finanţare de 25.000 lei, cofinanţare 5000 lei din partea beneficiarului, prin care vrem să transformâm mare parte din români în prosumatori.

Să aibă posibilitatea să producă energie electrică, surplusul să îl dea în sistem şi să îl consume în perioada nopţii când nu mai avem producţie efectivă pe panourile solare. La sfârşitul fiecărui an, se va face o analiză pentru a vedea cât a produs efectiv cetăţeanul respectiv, cât a consumat, şi unde sunt diferenţe de bani se va compensa dintr-o parte sau cealaltă. Avem două modalităţi de depunere a acestor dosare. A fost deja o primă sesiune, care s-a încheiat la finalul anului trecut. Cei care îşi doresc să beneficieze de aceşti bani au fost nevoiţi să depună proiectele direct la AFM, ceea ce a dus la o supraîncărcare a angajaţilor pe care îi avem acolo, deoarece avem un număr foarte mare de dosare", a explicat George Stângă, PNL, la DC NEWS TV. 

VEZI MAI MULTE AICI

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?