Consiliul Europei critică Suedia pentru înăsprirea condiţiilor de primire a refugiaţilor şi de acordare de azil.

După ce şi-a deschis larg frontierele pentru imigranţi, Suedia a înăsprit drastic condiţiile de primire şi de acordare de azil, afirmă comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Nils Muiznieks, care face apel la 'inversarea acestei tendinţe', relatează AFP.

Într-un raport publicat vineri, oficialul Consiliului Europei salută 'eforturile Suediei de a veni în ajutorul solicitanţilor de azil şi refugiaţilor, în special în momentul de vârf al sosirilor, în 2015', dar se declară 'preocupat de restricţiile introduse' de atunci. Suedia a înregistrat aproximativ 400.000 de solicitări de azil din 2012, adică una la 25 de locuitori, un record în Europa, cu un vârf de 162.000 de solicitări de azil în 2015, dintre care o treime proveneau de la cetăţeni sirieni.

Măsuri menite a-i descuraja pe potenţialii refugiaţi

Pentru a oprit acest aflux în contextul în care structurile sale de primire au ajuns la pragul de saturaţie, Suedia a restabilit controalele la frontiere în ianuarie 2016 şi a introdus şase luni mai târziu, pentru trei ani, o serie de măsuri menite a-i descuraja pe potenţialii refugiaţi să intre pe teritoriul său. Nils Muiznieks identifică trei dispoziţii problematice: oprirea accesului la cazare şi la ajutor socio-medical pentru solicitanţii de azil fără copii şi care au fost definitiv respinşi; limitarea regrupărilor familiale; tratamentul minorilor neînsoţiţi. În privinţa acestui ultim punct, întârzierile în analizarea dosarelor, însoţirea minorilor, şcolarizarea lor, precum şi recursul la diagnosticul medico-legal pentru a le fi stabilită vârsta constituie, în opinia sa, nereguli. În 2015, în Suedia, un solicitant de azil din cinci s-a declarat a fi minor neînsoţit.

În privinţa vârstei solicitanţilor de azil, comisarul 'cere autorităţilor suedeze să nu se bazeze doar pe examenul medical, ci să introducă proceduri multidisciplinare şi să se asigure că îndoiala este întotdeauna în favoarea minorilor'.

Examene cu marje de eroare 'semnificative'

Din mai 2017, Biroul pentru migraţie le-a propus tinerilor solicitanţi de azil care nu reuşesc să demonstreze că sunt minori să se supună unui examen radiologic al măselelor de minte şi unui RMN la articulaţiile genunchiului. Însă aceste examene au marje de eroare 'semnificative', potrivit lui Nils Muiznieks, care se sprijină pe un raport al Comisiei pentru drepturile copilului al ONU (UNICEF).

[citeste si]

Comisarul Consiliului Europeană notează în acelaşi timp că Suedia 'este pe punctul să îşi îndeplinească angajamentul' de a primi 3.766 de imigranţi alocaţi pentru 2017 pe baza cotelor de relocare fixate între statele membre ale UE şi a promis să primească 5.000 în acest an.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News