”Noi vorbim de 100 de mii de contracte desființate într-o săptămână în condițiile în care nu știm încă care ar fi statistica la nivelul întregii luni pentru că foarte multe contracte part-time sunt în preaviz, motiv pentru care abia la sfârșitul lunii august  vom vedea adevărata dimensiune a problemei. Probabil vor fi undeva între 250 de mii și 350 de mii de contracte. Acesta este rezultatul unei decizii care vine fără un studiu de impact, care nu ia în calcul realitățile din economie. Care este deznodământul? Sunt oameni care rămân fără locuri de muncă, aproape 100 de mii de oameni într-o săptămână. Ăsta e un lucru de remarcat”, a explicat analistul economic Adrian Negrescu într-o intervenție la B1TV.

”Vor veni guvernanții să ne spună că numărul contractelor cu 8 ore de muncă a crescut cu 60 de mii, dar nu e de ajuns. Dacă se pierdeau 10 contracte și tot era foarte mult pentru că până la urmă scopul autorităților este să stimuleze crearea de noi locuri de muncă, nu să le închidă”, a fost de părere analistul economic. 

Contractele part-time au fost ”suspectate” de autoritățile statului ca fiind o portiță pentru cei ce vor să jongleze între ”munca legală” și ”munca la negru”, fiind catalogate drept contracte care permit ”munca la gri” asupra căreia statul putea totuși să intervină prin Inspecția Muncii pentru a evita astfel impozitarea tuturor contractelor part-time.

”Avem Inspecția Muncii, o instituție care cu asta se ocupă. Trebuie să investigheze practic situațiile de acest gen, să vadă acolo unde într-adevăr existau abuzuri, pentru că da, să recunoaștem, sunt foarte multe situații în care oamenii se angajau pe 2-3 ore dar ei activau cu normă întreagă de muncă pentru a evita plata taxelor. Dar acesta este rolul instituțiilor de control, să verifice astfel de situații și să ia măsuri. În momentul în care vii și dispui din pix astfel de decizii de a forța practic companiile să plătească din buzunar taxe pe muncă pentru 8 ore în condițiile în care vor fi și angajați pentru 2-3 ore, atunci e o problemă”, a declarat analistul economic Adrian Negrescu.

Citește și:

Supra-taxarea muncii part-time. Aproape 60% dintre firme își vor concedia angajații

CNIPMMR a realizat în perioada 25-28 iulie 2022 o consultare sub forma unui sondaj derulat prin intermediul Google Forms, la care au participat 1179 de respondenți din toate cele patru categorii de întreprinderi care formează sectorul IMM-urilor, potrivit prevederilor legii nr.346/2004, respectiv:

- microîntreprinderi – până la 9 salariaţi şi cifră de afaceri anuală netă sau active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei;

- întreprinderi mici – între 10 şi 49 de salariaţi şi cifră de afaceri anuală netă sau active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei;

- întreprinderi mijlocii – între 50 şi 249 de salariaţi şi cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro.

Sondajul arată că 45,3% dintre respondenți nu au angajați part-time cu salariul minim, iar 47,4% au între 1 și 4 astfel de angajați. Dintre companiile cu angajați part-time 59,7% au apreciat că vor face concedieri, 13,6% au declarat că vor trece angajații la normă întreagă, 19,9% au spus că vor suporta plata contribuțiilor din veniturile angajatorului, iar restul vor mări salariile la nivelul salariului minim. 

În continuarea sondajului, 47,7% dintre respondenții care au declarat că vor face concedieri au anunțat că vor renunța la toți angajații part-time, 26,1% vor renunța la un singur angajat, iar 22,5% vor concedia între 2 și 5 angajați.

”Microîntreprinderile ar fi preferat să plătească un procent de 3% din venituri ca impozit decât să vină Guvernul cu aceste modificări. Unele domenii intră sub incidența impozitului pe venit, altele nu intră sub aceste condiții cu privire la partajarea contractelor și plata contribuțiilor la 8 ore, ș.a.m.d... Deci, ceea ce spunem noi și spun mai degrabă întreprinzătorii, e să venim mai degrabă cu o abordare unitară, simplă, echitabilă, decât să venim cu astfel de abordări care mai mult încurcă mediul de afaceri”, a declarat pentru B1TV, Florin Jianu, președinte CNIPMMR.

În ceea ce privește măsurile pe care și le-ar fi dorit să le vadă de la Guvern, 68,1% dintre respondenți s-au arătat pentru reducerea cheltuielilor bugetare prin diminuarea aparatului bugetar, eliminarea pensiilor speciale, reducerea evaziunii fiscale și realizarea de investiții publice în economia reală... Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News