Astfel, se află că era vorba despre o epidemie cu virus West Nile, transmisă de țânțarii din parcuri sau din subsolurile inundate ale blocurilor. Primarul Victor Ciorbea, însă, decisese deja închiderea școlilor, înainte de a se afla ce provoacă îmbolnăvirile de meningită. Că elevii stăteau la școală sau acasă, soluția tot desțânțîrirea era. Dar primarul punctează pentru CDR și în decembrie ajunge prim-ministru. Până la urmă, chiar dacă măsurile nu sunt cele mai potrivite, în caz de panică lumea așteaptă ca politicienii să ia anumite măsuri. Efectul placebo funcționează și la nivel de societate, nu doar de individ.
În aprilie 2009, la granița dintre SUA și Mexic izbucnește o altă criză: H1N1, așa numita gripă porcină, care se răspândește pandemic, în următoarele luni. Președintele Obama așteaptă însă jumătate de an până se hotărăște să declare urgență de sănătate publică. Nimeni nu-l critică. Presa îl adusese în triumf la Casa Albă. Corporațiile, care abia ieșiseră din criza economică, nu doreau să se clatine corabia.
Trump a acționat rapid: a alocat fonduri pentru intervenție și pentru cercetare (vaccin, medicamente), politica lui de relocare a fabricilor în SUA este o soluție avant la lettre pentru criza medicamentelor din China etc. Criticile presei main-stream sunt însă extrem de dure. Practic, e găsit vinovat că nu a oprit virusul corona cu celebrul său zid de la graniță. Ca în orice război, confruntarea dintre Trump și mass-media face și victime colaterale. Recesiunea economică, de așteptat din cauza panicii, va afecta mai puternic economiile mai slabe. Dar, asta e. La război, ca la război.
Și în Europa abordările par a ține seama de situația politică din fiecare țară. În Franța, avem alegeri comunale pe 15 martie. Un test important pentru Macron și partidul său. Presa franceză este extrem de ponderată în ceea ce privește epidemia de coronavirus. Din ceea ce apare în spațiul public, nici nu se fac teste pe scară largă, la orice tuse. Iar cine nu caută, nu găsește. Cât privește limitarea adunărilor publice, a căzut taman la țanc. S-a dat legea pensiilor, iar Vestele galbene, dacă nu vin în număr de peste 5000, nici nu are rost să mai vină la miting.
În Italia, pe de altă parte, guvernul Conte pierduse sprijinul parlamentar și aștepta o moțiune de cenzură. Nimeni nu se mai înghesuie la guvernare, în plină criză COVID 19, așa că moțiunea e sub embargou, ca Lombardia.
Coincidențe, desigur…
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- Marte în Berbec, din 30 aprilie. Ce aduce în viețile noastre. Patru zodii sunt primele afectate
- Doi mari actori români au scris istorie împreună, dar s-au urât în viața reală. De ce nu și-au vorbit timp de 32 de ani
- "Să aprindem grătarele". Ce spune Mihaela Bilic despre mici, cel mai popular aliment printre români
- Probleme pentru doi concurenți, la Te cunosc de undeva: "M-am trezit cu genunchiul umflat"
- Lovitură de teatru la CCR: documente ANAF, declarate neconstituționale în procesele penale
- Selly, explicații în scandalul cu Radu Alexandru - "piticigratis", Iorga, Adrian Elicopter de Luptă și acuzațiile de viol / video
- Dispare obiceiul de a consuma vin? Ce afectează vânzarea popularei băuturi
- DNA, primele acuzații oficiale după perchezițiile la Complexul Energetic Oltenia (CEO). Cine este directorul reținut. Acuzațiile procurorilor
- Pensionarii primesc pensiile înainte de Paști. Adrian Negrescu: Nu mai ajung în capcana IFN-urilor
- NASA a plasat pe orbită o pânză solară de 80 m². La ce experiment va fi folosită