Coaliția Națională pentru Modernizarea României, a înmânat distincția de “Ambasador CNMR al Tradițiilor și Identității Naționale”, maestrului Tudor Gheorghe.

Tudor Gheorghe este o personalitate marcantă a culturii actuale românești, inspirând generații prin contribuția determinantă la înnoirea viziunii artistice în muzica contemporană prin concepțiile și lucrările sale ce au avut o influență majoră asupra curentelor artistice reprezentând în același timp o interpretare a arhietipurilor, tradițiilor și miturilor românești.

Cu această ocazie au fost invitate personalități ale mediului academic, instituțiilor culturale, reprezentanți ai mediului diplomatic acreditat la București, alături de alți oficiali ai instituțiilor statului pentru a obține o imagine completă a valorilor culturale. Deasemenea, audiență s-a bucurat de prezența dlui. Alexandru Cumpănașu – Președinte CNMR, dnei. Ecaterina Andronescu – Președintele Comisiei de Educație din Senat, dlui. Alexandru Oprea, Secretar de Stat – Ministerul Culturii, dlui. Costin Georgescu – Vicepreședinte CNMR, dlui. Adrian Badea – Vicepreședinte CNMR și Președinte Academia Oamenilor de Știință (AOSR), dlui. Anton Hadăr – Vicepreședinte CNMR și Președinte Federația Națională Sindicală -“ALMA MATER”, dlui. Simion Hăncescu – Vicepreședinte CNMR și Președinte Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, etc.,  dlui. Ioan M. Ioniță – Director Revista Historia.

Cum s-a desfășurat evenimentul

Programul evenimentului a fost deschis de către domnul Alexandru Cumpănașu, președintele CNMR, care a invocat nu doar importanța culturii și a muzicii, dar și a personalităților care au luptat pentru identitatea poporului român.

În discursul său, Adrian Badea a menționat importanța momentului, catalogându-l ca fiind “un moment de suflet, ce aparține artei care are un rol determinant în spiritul educației, al culturii naționale.”

Ion M. Ioniță, directorul revistei Historia, a invocat lipsa valorificării valorilor la nivel național, cât și la nivel mondial spunând că valorile trebuie transmise pentru a ne păstra libertatea și demnitatea.

De altfel, domnul Anton Hadăr în discursul său i-a atribuit multe cuvinte maestrului Tudor Gheorghe, precum și titulatura de unul dintre cei mai iubiți artiști români, diferențiindu-se ca artist, solist, compozitor.

Domnul Secretar de Stat, Alexandru Oprea, reprezentant al Ministerului Culturii, a spus despre Tudor Gheorghe că reprezintă ” un bun de patrimoniu național.” Domnia sa a menționat că nevoia de cultură este acut vizibilă în marile capitale europene dar și în țară, iar mesajul maestrului prin artă și cântec s-a raportat la acel filon ce reprezintă identitatea națională.

Doamna Ecaterina Andronescu, a caracterizat indisolubil personalitatea maestrului. ” Sunteți un om spectacol, spectacolul este de mai multe feluri, un om spectacol reper. Cred că avem nevoie de asemenea repere, să fie acele repere iubitoare de țară. Toate cântecele dumneavoastră au un caracter ironic, alteori grav, sau de voie bună”.

Discursul lui Tudor Gheorghe 

În discursul său, maestrul Tudor Gheorghe a vorbit despre următorul spectacol intitulat ” Îndrăgostiți fără noroc”, unde va încerca să fie altcineva, unde încearcă să se reinventeze dar baza să rămână tot poezia . A mai precizat apropierea în cântecul său de poezia franceză spunând: “Am fost alături de poeții mei, de Nichita Stănescu, Romulus Vulpescu, care m-au sfătuit să mă aplec asupra poeziei franceze, Leonid Dimov, Gheorghe Pituț, Mircea Micu…

Nopți întregi am stat de vorbă și de aceea am putut să mă aplec ușor asupra melosului interior din poezia lor”, mărtirisește ” olteanul universal.” Prin această manifestare, CNMR și-a propus să fie preocupată de valorile culturale transmise în demersul educațional, consideră că acest eveniment poate fi un context important în care tânăra generație trebuie să descopere sau să re-descopere modele, personalități și scrieri, repere ale sensibilității artistice românești, un construct identitar din care personalitatea nu poate lipsi. Într-o lume postmodernă în care vocația demitizării și a relativizărilor valorice reprezintă forme frecvente de atitudine și discurs, întoarcerea prin educație și dialog paideic spre valorile culturale, spre recitire și intelegere reprezintă o formă de modelare a tinerilor întru cultură, receptivitate estetică și gândire critică, relatează Agerpres.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News