Tabletă
Desktop
Data publicării:
CJUE, decizie la plângerea eurodeputatului Tomac privind neacceptarea României în Schengen
Foto: Freepik
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a respins vineri ca 'vădit inadmisibilă' acţiunea în anulare formulată de eurodeputatul român Eugen Tomac împotriva Consiliului UE faţă de decizia neacceptării României în Schengen şi de asemenea şi-a declinat competenţa în acest caz, conform hotărârii publicate pe portalul CJUE.
Conform jurisprudenţei stabilite privind admisibilitatea acţiunilor în anulare, constituie acte atacabile, în sensul articolului 263 al Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), actele care stabilesc definitiv poziţia unei instituţii la capătul unei proceduri administrative şi care vizează producerea unor efecte de drept obligatorii, aminteşte CJUE.
De asemenea, încheierea procedurilor de evaluare Schengen şi verificarea criteriilor de aderare la acest spaţiu de liberă circulaţie, deja realizată în 2011 în cazul României, reprezintă doar o etapă a procedurii, care trebuie însoţită de o consultare a Parlamentului European, urmată de o decizie a Consiliului UE asupra aplicării integrale a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în România.
Or, o asemenea decizie nu poate fi luată decât în unanimitate de către statele membre în Consiliul UE, iar realizarea etapelor prealabile ale procedurii nu înseamnă că Consiliul European nu mai trebuie să adopte o decizie în unanimitate, decizie care nu are un termen limită, notează CJUE. Ca atare, neadoptarea proiectului supus votului Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8 decembrie 2022 nu poate fi considerată un act atacabil, în sensul articolului 263 din TFUE, a stabilit instanţa europeană, care a considerat astfel 'vădit inadmisibilă' acţiunea înaintată de Eugen Tomac.
Pe lângă această acţiune, eurodeputatul român a cerut instanţei europene să-i fie recunoscută calitatea de reclamant privilegiat, respectiv dreptul europarlamentarilor de a ataca la CJUE actele legislative sau non-legislative emise de Consiliul UE şi de Comisia Europeană.
În hotărârea sa, CJUE menţionează că această calitate nu poate fi acordată reclamantului, întrucât, conform articolului 263 din TFUE, ea este recunoscută doar pentru statele membre ale UE, Parlamentul European, Consiliul UE şi Comisia Europeană.
CJUE arată în aceeaşi decizie că nu are nicio competenţă de a da vreunuia dintre aceşti reclamanţi privilegiaţi un termen limită pentru a ataca decizia Consiliului JAI din 8 decembrie 2022, când Consiliul UE a respins intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen întrucât nu s-a întrunit unanimitatea, Austria şi Olanda votând împotrivă.
Eugen Tomac a anunţat în februarie deschiderea unei acţiuni în anulare la CJUE împotriva acestei decizii, considerând că, dacă instanţa va anula această decizie, un nou vot cu privire la aceeaşi decizie nu va mai putea fi un vot politic, ci un vot tehnic, deci unul pozitiv, având în vedere faptul că România îndeplineşte criteriile de aderare la Schengen.
Conform interpretării pe care eurodeputatul român a dat-o articolului art. 4 alin. (2) din Tratatul de aderare, 'Consiliul are obligaţia de a pronunţa o decizie favorabilă' dacă evaluarea a fost favorabilă. Însă CJUE a apreciat în hotărârea sa de vineri că o asemenea evaluare favorabilă nu impune Consiliului UE să dea un vot favorabil în decizia sa politică, ce poate fi luată numai în unanimitate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
