O boală afectează diplomații, spionii și personalul ambasadelor americane și canadiene din întreaga lume. Aproximativ 1.500 de angajați americani au raportat simptome. Identificate pentru prima dată în 2016, în Cuba, mai multe cazuri au apărut de atunci în Australia, Austria, Columbia, Germania, Rusia și Uzbekistan.

La 1 martie 2023, agențiile de informații americane au concluzionat că ”sindromul Havana” nu este provocat de vreun adversar străin, dar nici nu au spus ce ar putea explica simptomele și care ar fi cauza acestora.

Mulți dintre membrii personalului afectat spun că au fost victimele unui atac deliberat – posibil din partea Rusiei sau a altui guvern adversar – o afirmație pe care raportul o contrazice în aproape toate privințele, conform spuselor a doi oficiali ai serviciilor de informații familiarizați cu evaluarea, informează Washington Post.

Ambii oficiali au exclus posibilitatea ca în spatele sindromului misterios să se afle Rusia sau un alt guvern adversar sau actor non-statal.

”Evaluăm că este puțin probabil ca un actor străin, inclusiv Rusia, să desfășoare o campanie susținută, la nivel mondial, care dăunează personalului american cu o armă sau un mecanism”, a spus un oficial înalt al CIA la acea vreme.

Primele cazuri ale sindromului Havana

Problema a început la sfârșitul anului 2016 în Havana, capitala Cubei. Mai mulți ofițeri CIA care lucrau la ambasada americană au raportat simptome de greață și oboseală și au avut probleme în a-și aminti lucruri.

De asemenea, s-au plâns de dureri de urechi și pierderea auzului. Ulterior, scanările creierului au evidențiat leziuni similare cu cele cauzate de un accident de mașină sau de o explozie cu bombă. Guvernul Americii a intrat în alertă la acel moment, retrăgându-și mai mult de jumătate din personalul ambasadei din Havana.

Șapte agenții de informații au participat la analiza a aproximativ 1.000 de cazuri de ”incidente anormale de sănătate”, termenul pe care guvernul SUA l-a folosit pentru a descrie o gamă de simptome fizice, inclusiv țiuit în urechi, urmat de presiune în cap, greață, dureri de cap și disconfort acut.

Rezultatul anchetei

Cinci dintre aceste agenții au stabilit că este ”foarte puțin probabil” ca un adversar străin să fie responsabil pentru simptome, fie ca rezultat al unor acțiuni intenționate - cum ar fi o armă cu energie dirijată - sau ca rezultat al unei alte activități, inclusiv supravegherea electronică care în mod neintenționat ar fi putut îmbolnăvi oamenii, au spus oficialii. 

O agenție, pe care oficialii nu au numit-o, a stabilit că este ”puțin probabil” ca un actor străin să fie de vină, o constatare puțin mai puțin emfatică care nu a schimbat în mod apreciabil consensul, iar o altă agenție s-a abținut în concluzia sa privind un actor străin. 

Agențiile au mai examinat dacă un adversar ar putea deține a un dispozitiv capabil să folosească energie pentru a provoca simptomele raportate. Dintre cele șapte agenții, cinci au stabilit că este ”foarte puțin probabil”, în timp ce celelalte două au spus că este ”improbabil”.

De-a lungul anilor, agențiile guvernamentale, inclusiv Departamentul de Stat și FBI, nu au putut să susțină ipoteza utilizarea unei arme energetice.

O evaluare externă contrazice agențiile

Dar noua evaluare este în contradicție cu punctul de vedere emis de un grup independent de experți, care anul trecut a constatat că o sursă externă de energie ar putea explica în mod plauzibil simptomele. Grupul independent a sugerat că o putere străină ar fi putut valorifica ”energie electromagnetică pulsată” care i-a îmbolnăvit pe oameni.

Concluziile grupului de experți au fost, de asemenea, în concordanță cu concluziile anterioare ale Academiilor Naționale de Științe, Inginerie și Medicină, care au constatat că ”energia de radiofrecvență direcționată, pulsată pare a fi mecanismul cel mai plauzibil în explicarea acestor cazuri”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News