Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Cine câștigă bătălia pentru turul doi. Sociologul Remus Ștefureac analizează datele de ultimă oră
Inquam Photos / Cornel Putan
Lupta pentru prezidențiale se dă în acest moment între locurile 2, 3 și 4 - practic miza primului tur al alegerilor prezidențiale, unde diferențele sunt la acest moment insesizabile. Este important de observat și procentul mare de cetățeni nehotărâți, precum și prezența la vot pe rural/urban sau pe segmente de vârstă ori gen. Sociologul Remus Ștefureac a analizat datele integrate și a spus ce concluzii deduce din aceste cifre disponibile la ora 16:00.
"E posibil să se joace până în ultimul moment. Nu știm și nu avem evaluări, nimeni nu are valorile votului din diaspora. Nu știm acest lucru și... nici în diaspora nu s-a votat.
S-a votat destul de bine - mă uit din nou pe hartă -, avem vreo 565.000 de votanți.
În turul întâi din 2019 am avut 670.000. Prin urmare, suntem (n.r., la ora 16:00) la vreo 100.000 de voturi față de reperul din 2019.
Sigur, în diaspora, ora central-europeană - ora în minus, două ore în minus din Marea Britanie -... deci mai sunt suficient de multe ore de vot și e posibil să se depășească numărul din 2019.
Pe acest fond, sigur că, dacă avem 700.000-750.000 de voturi, nu sunt puține la masa electorală totală. Sunt câteva procente bune și aici, iarăși, putem doar să speculăm", spune sociologul Remus Ștefureac.
Cum s-a votat în țară
"Voturile din țară totuși sunt date de situația de echilibru între principalii competitori, ca să nu speculăm mai mult. Pare o situație de echilibru... S-ar putea să avem și niște surprize, apropo de ascensiunea de ultim moment al unui anumit candidat - să nu depășim limitele impuse de legislația electorală.
E o competiție strânsă, asta o putem spune în mod cert.
Și, mai departe, votul liber al cetățenilor va decide deznodământul. E, cred că, important să avem o participare cât mai largă la vot.
Inițial, văzând cifrele de dimineață, aveam sentimentul că vom ajunge la o prezență de sub 45%.
Nu se va întâmpla acest lucru și, până la urmă, e îmbucurător. Avem nevoie de un viitor președinte cât mai legitim, cu un număr cât mai mare de voturi în spate.
Avem nevoie de doi candidați calificați în turul doi, cu un număr cât mai mare de voturi în spate.
Deci, din acest punct de vedere, participarea e un bun câștigat pentru toată lumea", adaugă Remus Ștefureac.
Participarea pe niveluri de vârstă, gen, rural/urban
Legat de participarea la vot în funcție de aceste repere, Remus Ștefureac arată că "În ceea ce privește structura pe grupe de vârstă, în primul rând, iarăși sunt pe aplicația informat.ro, avem structura bărbați-femei.
Avem un echilibru destul de corect, cumva și o reflectare foarte fidelă a structurii populației - 50,4% dintre femei au votat, față de 49,6% bărbați.
Structura pe urban-rural, așa cum spuneam - avem cam 55% de cetățeni din mediul urban care au votat vs 44-45% din mediul rural.
E o suprapunere aproape perfectă cu structura populației, așa cum o regăsim din recensământ.
În ceea ce privește celălalt tip de distribuție, pe intervale de vârstă - vedem o prezență destul de mare a tinerilor de 18-24 de ani, mai mare decât grupa 25-29 și mai mare decât grupa 30-44, adică inclusiv în număr absolut. Dacă mă uit acum pe aplicația informat.ro, vedem cam 500.000 de votanți din categoria 18-24 care au votat, aproximativ 370.000 din categoria 25-29 și aproximativ 430.000 din categoria 30-44.
Deci persoanele foarte tinere au venit în proporții surprinzătoare de mari la vot până în acest moment", conchide sociologul.
Ascultă mai multe aici:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
