Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Cine ar putea profita de temperaturile record din Balcani care fac prăpăd printre fermieri
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Freepik
Află în articol cine pierde și cine câștigă în contextul temperaturilor record din Balcani!
Rastislav Pucovski ţine în mână un pumn de boabe de soia ofilite, de mărimea unor boabe de piper, la ferma sa din Backi Petrovac, nordul Serbiei, acolo unde solul este afectat de lipsa precipitaţiilor, astfel că porumbul şi soia s-au uscat, transmite Reuters.
”Totul este complet uscat. Nu ştiu cum vom vinde ce vom strânge”
”Totul este complet uscat. Nu ştiu cum vom vinde ce vom strânge”, a spus Pucovski, în vârstă de 48 de ani. Serbia, la fel ca şi restul ţărilor din Balcani, s-a confruntat cu cea mai fierbinte vară din istorie, în urma unor valuri de căldură repetată care au dus temperaturile peste 40 de grade Celsius.
Căldura, asociată cu seceta, a pus presiuni pe reţelele energetice fragile din regiune, a scăzut nivelul rezervelor de apă şi a cauzat pagube culturilor agricole.
Cine ar putea beneficia de pe urma acestei situații
Însă, viticultorii din Balcani ar putea fi singurii care vor beneficia de pe urma acestei situaţii, deoarece vremea secetoasă a dus la creşterea concentraţiei de zahăr din struguri. În schimb, porumbul, soia, floarea-soarelui şi unele legume sunt devastate, declară fermierii. Agricultura este responsabilă pentru aproximativ 6% din Produsul Intern Brut al Serbiei.
Estimările preliminare indică faptul că, la porumb, producţia la hectar ar putea să scadă cu până la 20% în Serbia. Una dintre probleme este lipsa accesului la apă.
În istorie, Serbia s-a bucurat de multă ploaie. Astfel, doar 1,4% din suprafaţa agricolă este irigată, conform datelor Institutului naţional de statistică. Analistul Branislav Gulan estimează că va fi nevoie de investiţii de sute de milioane de euro pentru ca Serbia să ajungă la media globală de 17% din suprafaţa agricolă irigată.
Veniturile fermierilor, mai mici cu aproximativ 500 de milioane de euro
Pentru acest an, Branislav Gulan estimează că veniturile fermierilor or să fie mai mici cu aproximativ 500 de milioane de euro din cauza secetei. În ţara vecină, Bosnia-Herţegovina, este posibil ca, din cauza secetei, producţia de porumb la hectar să se reducă la jumătate, până la 4,5-5 tone, estimează Dragan Mandic, expert la Institutul pentru Agricultură. Dejan Jovanovic, un fermier din regiunea Bijeljina, spune că porumbul său a fost devastat.
”Frunzele porumbului sunt de culoare albă, iar boabele sunt minuscule”, a spus Dejan Jovanovic. Vremea fierbinte a modificat în mod drastic şi culesul viei în Balcani, în acest an. Producătorii au fost forţaţi să culeagă strugurii mai devreme decât de obicei.
”Este mai bine să îi recoltăm noaptea pentru că nu este atât de cald”
Unele recolte vor fi mai mici, cantitativ, dar calitatea va fi mai bună, spun producătorii. În regiunea Ilok, din estul Croaţiei, viticultorii au început să culeagă strugurii în timpul nopţii pentru că fermentează prea repede dacă sunt culeşi în timpul zilei. ”Este mai bine să îi recoltăm noaptea pentru că nu este atât de cald”, spune Darko Sili, în timp ce conduce un utilaj de recoltare a strugurilor prin şirurile de vie.
Recoltatul din acest an se va finaliza cu aproape o lună mai devreme decât de obicei, iar producţia ar putea fi cu până la 30% mai mică din cauza secetei, menţionează şi Vesna Stajner, purtătoare de cuvânt la podgoria Ilocki Podrumi. În Kosovo, culesul viei a început în august, cu o lună mai devreme decât anul trecut. Proprietarii de vii spun că au avut probleme în a găsi culegători atât de devreme în timpul sezonului.
”Este ca şi cum ai mânca zahăr”
”Nici măcar străbunicii noştri nu îşi amintesc ca strugurii să fie culeşi atât de devreme”, afirmă Nebi Duraj, responsabil la podgoria Stone Castle, din apropiere de oraşul Rahovec. Există însă şi o parte bună. ”Este ca şi cum ai mânca zahăr', spune un culegător în vârstă de 60 de ani în timp ce gustă strugurii albi. Duraj subliniază că în acest an calitatea vinului va fi mai bună, datorită conţinutului mare de zahăr, care se transformă în alcool. ”În următorii ani, atunci când veţi căuta un vin, cereţi unul din 2024”, recomandă Nebi Duraj, scrie Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
