Diferenţa dintre o bombă atomică obişnuită şi una cu hidrogen este tipul de reacţie. Bombele atomice de tip A eliberează energia acumulată prin procesul de fisiune (fenomen spontan sau indus de scindare a unui nucleu atomic greu în mai multe produse cu mase cinetice foarte mari), pe când cele cu hidrogen acţionează prin fuziunea nucleilor de tritium şi deuteriu (fuziunea este, conform dicţionarului explicativ, reacție nucleară de contopire a două nuclee ușoare pentru a forma un nucleu mai greu).
Cu toate că ideea bombei cu hidrogen a apărut în mintea oamenilor de ştiinţă încă de la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, aceasta nu s-a concretizat decât la începutul anului 1950, când preşedintele Statelor Unite ale Americi, Harry S. Truman, aprobă continuarea cercetărilor în domeniul nuclear. Astfel, sub conducerea lui Edward Teller, ia naştere bomba cu hidrogen, scrie historia.ro
Cum a început totul
În 1951 au avut loc două testări ale prototipului armei, dar adevărata invenţie a fost testată pe 1 noiembrie 1952. Primul „copil” pe care ştiinţa l-a dat se numea Ivy Mike şi avea peste 80 de tone, neputând fi transportat cu avionul. Bomba a fost testată în Oceanul Pacific, explodând cu o forţă de 10, 4 megatone de TNT, fiind de peste 450 de ori mai puternică decât cea lansată peste oraşul Nagasaki, la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ivy Mike a înregistrat recordul ca fiind cea mai mare explozie de până atunci. Astăzi se clasează pe locul al patrulea. La un an distanţă, Uniunea Sovietică îşi testa şi ea prima bombă cu hidrogen, pe 12 august 1953, pe stepele Kazahstanului. În 1967, China era următoarea ţară care testa arma, prin experimentul de la Lop Nur.
În perioada mai-iulie 1956, America organizează operaţiunea Redwing, care presupunea 17 teste nucleare realizate în aria Oceanului Pacific. Atunci are loc testarea primei adevărate bombe cu hidrogen, varianta mult mai uşoară şi îmbunătăţită a lui Ivy Mike. Bomba a fost ridicată la peste 50.000 de picioare altitudine, într-un bombardier B-52, numit Barbara Grace. Un corespondent de la London Times, care a luat parte la eveniment, spunea că „mi s-a părut că va cuprinde întreg Pământul”. Efectul vizual a fost de impact:explozia, înaltă de peste 25 de mile şi ocupând o arie de 100 de mile, a expus o paletă de culori de la mov la portocaliu şi roz. „Ceea ce ar trebui să învăţăm este că lumea este mică, că pacea este importantă, iar cooperarea în ştiinţă poate contribui la menţinerea păcii. Armele nucleare, într-o lume unde domină pacea, au o importanţă limitată.” a spus Edward Teller, inventatorul bombei cu hidrogen, într-un interviu pentru CNN.
Bomba Ţarului
Cea mai mare bombă cu hidrogen care a fost lansată a aparținut Uniunii Sovietice. Denumită „Tsar bomb” (bomba Țarului), a fost detonată în octombrie 1961 și de atunci a rămas cea mai mare bombă nucleară care a fost testată. A fost construită într-un singur exemplar, pentru a demonstra capabilitățile în Războiul Rece. Proiectul inițial prevedea o putere echivalentă de 100 megatone TNT, redusă mai apoi la 50 megatone, pentru limitarea contaminării radioactive. În urma exploziei a rezultat însă o putere de 57 de megatone.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Delia Budeanu, povestea neștiută. Cea mai cunoscută crainică din istoria Televiziunii Române de dinainte de '90 se temea să nu fie împușcată de Ceaușescu
- Zodia care trebuie să facă schimbări în perioada următoare. Daniela Simulescu: Vă recomand să stați departe / video
- Banca Mondială și FMI recomandă noi taxe și impozite pe salariile românilor, dar și pe locuințe și mașini. Alternativa lui Adrian Negrescu
- Horoscop 23 aprilie: Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Zodia care are probleme în familie. Mergi pe vârfuri!
- Horoscop 22 aprilie: Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioară. Zodia care se simte manipulată. Vei fi radical
- Modificare RCA - numeroși șoferi vor plăti bani mai mulți. Titi Aur arată manevra care s-a făcut / video
- Armata SUA testează o armă experimentală cu microunde de înaltă putere. Ce este Proiectul Meteor
- O țară din Europa are școală gratis pentru adulți, inclusiv pentru români. Învață două limbi străine și obțin și competențe profesionale
- BANCUL ZILEI: Bulișor, răspuns magistral pentru tată
- Apa îmbuteliată în pet-uri, pericol pentru sănătate. Dr. Mircea Duțu: ”Particule extrafine au ajuns în sânge, inimă și creier”. Care este cea mai sigură apă
- Ce profesii onorabile ocupă mulți români în Norvegia. „Aici este o lipsă enormă. Toți norvegienii îi laudă”
- O nouă provocare pentru școala românească, în contextul tehnologizării și ecologizării. Prof. Duțu: Un moment de cumpănă
- Cum a ajutat Marian Moroșanu, zis „Ceaușescu”, la urgentarea dosarului Mineriadei