Cetatea de lângă satul făgărășean Breaza i-a aparținut lui Negru Vodă și de aici se presupune că ar fi început descălecarea peste munți în Țara Românească. Negru Vodă, supranumit Radu Negru sau Radul Negrul Voievod, a fost, potrivit legendei, fondatorul și primul domn al Țării Românești. Existența lui reală este controversată, făcând subiectul mai multor cercetări ale istoricilor români și străini. Unii istorici susțin ipoteza că Negru Vodă ar fi doar o poreclă a unor personaje distincte sau contopite, atribuită lui Thocomer, Basarab I sau chiar lui Radu I.

Săpăturile arheologice realizate pe acest sit atestă existența unor construcții din veacul al XIII-lea și chiar ziduri din perioada dacică. Din vechea fortăreață se mai văd acum doar ruinele din piatră, pentru că în şapte secole de existenţă natura a acoperit suficient de mult lucrarea omului.

Obiectivul este puțin promovat

La Cetatea Breaza se urcă destul de greu pe un drum abrupt care pare mai degrabă săpat de apa vreunei cascade, iar obiectivul este destul de puțin promovat, traseul nefiind semnalizat, astfel că puțini știu de el. Printr-o colaborare între Muzeul ,,Valer Literat” și Asociaţia ,,Ţara Făgăraşului”, cetatea va fi mai vizibilă din acest an. Proiectul are valoarea de 60.000 de lei, dintre care 48.500 lei reprezintă o finanţare de la Consiliul Judeţean Braşov, iar diferenţa este contibuţia Asociaţiei. Acest proiect va fi implementat în perioada 1 august – 30 octombrie 2021.

„Avem o parte de cercetare, care se va finaliza cu un raport de cercetare cu date istorice, de care se va ocupa în special partenerul nostru de proiect, Muzeul ,,Valer Literat”. În baza raportului, vom realiza un panou informativ ce va fi amplasat la Breaza, pentru ca toţi cei care ajung acolo să afle câteva informaţii despre ceea ce vor vizita. Vom face şi indicatoare de tip săgeţi, care să conducă turiştii până la Cetate şi vom amenaja traseele de urcare. Vom tipări în primă fază un număr de 800 de broşuri, a câte 40 de file fiecare, atât cu informaţii despre Cetatea lui Negru Vodă de la Breaza, cât şi cu celalalte obiective din Ţara Făgăraşului. Broşurile vor conţine fotografii profesionale pe care le vom realiza cu fotografi din zona noastră. Ulterior, putem multiplica aceste broşuri, în funcţie de necesităţi. Primele 800 de exemplare sunt prinse în proiect. Vom face un film documentar de 15 minute, pe care îl vom promova pe toate canalele on-line ale Asociaţiei, cum ar fi paginile de Facebook sau Instagram. Nu, în ultimul rând, vom organiza cu ajutorul partenerului de proiect un simpozion pe această temă”, a declarat pentru Salut Făgăraș Ioana Radevici, directorul executiv al Asociaţiei „Ţara Făgăraşului”.

Pentru a ajuns la cetate puteți merge până la Mănăstirea Breaza, drum accesibil cu mașina. Apoi, urmează o drumeție de 20 – 30 de minute pe o potecă (marcată cu punct roșu) ce merge prin pădure până la Cetate. Este recomandat să cereți informații suplimentare de la săteni pentru a putea localiza cetatea ascunsă în pădure.

Negru Vodă a descălecat în Țara Românească

Cetatea este situată pe Colţii Brezei, între Pojorta şi Brescioara, iar montaniarzii care vor să-şi continue drumul, după ce au făcut un popas la ruine, mai au de urcat în jur de patru ore până la Lacul Urlea.

În drumul lor dau şi peste celebra poieniţa numită ,,La Rugă”, care se află la 10 minute de mers pe jos de ruinele castelului.

Potrivit informațiilor din tradiția populară publicate de Bună Ziua Făgăraș, Negru Vodă, care a trăit pe vremea tătarilor, ar fi fost viteaz, frumos şi înţelept. El a strâns în jurul lui mai mulţi voinici, cărora le-a vorbit despre suferinţele îndurate de pe urma tătarilor de fraţii lor de dincolo de munţi. După ce au chibzuit îndelung, ei au hotărât să vină în sprijinul acestora. Aşa au trecut munţii şi au ajuns la Câmpulung, într-o zi de sărbătoare, a Sfântului Ilie.

În vreme ce tătarii, încărcaţi de prăzi şi aburiţi de alcool, chefuiau şi se veseleau, au fost atacaţi de Negru-Vodă. Mulţi ar fi fost ucişi, iar cei rămaşi în viaţă, alungaţi din ţară. Pe urmă, Negru-Vodă, rămas peste munţi, a trecut la ridicarea de cetăţi, mănăstiri şi sate la poalele munţilor şi pe văile râurilor. Aşa s-a produs ,,descălecatul” Ţării Româneşti de către voievodul făgărăşean.

Cetate părăsită din secolul al XV-lea

Din cetate se mai disting turnul hexagonal la interior (exterior circular), turnul circular, fântâna, şanţurile cu valuri de la nord şi sud. Cetatea a fost ridicată pe etape. Prima data au fost ridicate turnurile, în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, pe urmă zidul de incintă cu o lungime de 84m, undeva la sfârşitul sec. al XIII-lea începutul sec. al XIV-lea. Lăţimea cetăţii, luând cotele la exteriorul zidurilor, variază între 10,2m şi 18,6m. Intrarea în cetate cu o lăţime de 1,2 m, inaccesibilă carelor, este situată pe latura de est. Vechiul drum de intrare nu se mai distinge, iar pantele abrupte pleacă acum chiar de sub ziduri. Copaci ce îşi înfig rădăcinile printre pietrele fortificaţiei macină încet, încet aceste vestigii istorice. În capătul sudic al cetăţii s-a adăugat o mică construcţie până la mijlocul secolului al XIV-lea, care se presupune că a fost o capelă. Intrarea la capelă se putea face din cetate sau din exteriorul cetăţii, după cum se vede în schiţă. Tot atunci s-a ridicat şi zidul ce împarte cetatea în două şi care are prevăzut o cale de trecere între cele două zone. Fântâna se crede că a fost construită ultima. Cetatea a fost părăsită cândva în secolulu al XV-lea, potrivit BizBrașov.  

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News