Cercetători din cadrul Facultăţii de Fizică a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, în colaborare cu parteneri din Coreea de Sud, au descoperit o cale nouă de atac folosită de virusul SARS-CoV-2 asupra celulelor-ţintă, şi anume, destabilizarea mecanică şi permeabilizarea membranelor lipidice celulare. Astfel, acest mecanism molecular de atac ar putea să explice alternativ virulenţa şi infectivitatea accentuată a SARS-CoV-2.

"Managementul ştiinţific şi profesionist al epidemiei COVID-19, generată de virusul SARS-CoV-2, este condiţionat pretutindeni de înţelegerea mecanismelor moleculare de infecţie virală şi, în acelaşi timp, de utilizarea unor tehnologii ieftine, rapide şi uşor de folosit pentru detecţia timpurie a materialului viral, înainte de a se produce propagarea necontrolată a virusului. Dogma curentă este că virusul SARS-CoV-2 se ataşează specific, prin intermediul unei subunităţi proteice dedicate (denumita '˜spike S1'), de receptori celulari din celulele-ţintă (aşa-numiţii receptori '˜angiotensin-converting enzyme 2'), fază ce iniţiază procesul de infecţie celulară. Premergător fazei de invadare a celulei ţintă de către virus, s-a evidenţiat şi un proces proteolitic (degradare proteică, controlată de enzime specifice) în urma căruia subunitatea spike S1 este desprinsă de pe virus şi pusă in libertate.

Studii aflate în fază avansată 

Studiile noastre, aflate în prezent în fază avansată de peer-review, demonstrează că, chiar şi în absenţa unei asemenea interacţiuni specifice, proteina spike S1 este capabilă să genereze căi de permeaţie moleculară prin biomembrane, fapt ce poate conduce la distrugerea celulei. De asemenea, am descoperit că în prezenţa unui anticorp monoclonal pentru proteina spike S1, acest proces de lizare membranară este mult atenuat. Conştienţi fiind de amploarea pandemiei Covid-19, considerăm că asemenea informaţii, transpuse în noi tehnologii, pot avea caracter disruptiv pentru evoluţia pandemică. Pentru a se realiza un compromis optim între constrângerile impuse de procesul editorial şi celeritatea cu care aceste informaţii ar trebui sa atingă publicul-ţintă, putem furniza terţelor părţi interesate (companii pharma), la cerere, detalii punctuale despre descoperirile menţionate.

Detecție în timp real 

Suplimentar, am demonstrat aplicabilitatea unui biosenzor proteic pentru detecţia în timp real a proteinei spike S1, la nivele fiziologice ale concentraţiei sale, şi asta încă din faza premergatoare infecţiei virale propriu-zise. Acest rezultat, complementarizat de alte descoperiri recente din grupul nostru ce au relevat posibilitatea detecţiei secvenţelor nucleotidice scurte în timp real, la concentraţii de ordinul ~ nM, are potenţialul de a genera o clasă nouă de biosenzori, mai ieftini şi mai uşor de folosit în unităţi mobile, pentru detecţia timpurie a SARS-CoV-2", a declarat Prof. Tudor LUCHIAN, coordonatorul grupului de cercetare din UAIC.

Cercetătorii UAIC care au contribuit la această descoperire sunt: Dr. Alina ASANDEI, Dr. Loredana MEREUŢĂ, Dr. Irina ŞCHIOPU şi Prof. univ. dr. Tudor LUCHIAN, din cadrul Laboratorului de Biofizică Moleculară şi Fizică Medicală - Facultatea de Fizică.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News