S-a inventat și chifteaua din mucegai. Ce urmează?

Industria alimentară este în plină revoluție, și asta datorită biotehnologiei care aduce pe piață din ce în ce mai multe produse din ingredience care nu provin din sursă animală, ci din laborator. Avansurile în domeniul ingineriei genetice deschid, fără doar și poate, calea către crearea de produse vegane care nu numai că sunt sigure și sănătoase, dar și ecologice.

Un exemplu concret este chifteluța mucegăită, un produs obținut prin utilizarea microorganismelor, cum ar fi ciupercile, pentru a produce proteine, grăsimi, antioxidanți și arome, fără a fi necesară implicarea animalelor în procesul de producție. Aceste inovații promit să aducă o alternativă atrăgătoare și sustenabilă în industria alimentară, adaptându-se la noile tendințe și preocupări ale consumatorilor pentru sănătate și mediu, scrie Eurek Alert.

Vayu Hill-Maini, un bucătar pasionat de bioinginerie, a devenit lider de marcă în cercetarea inovatoare a ciupercilor și a modului în care acestea pot fi manipulate genetic pentru a crea noi arome și texturi uimitoare. Expert în inginerie genetică, acesta a reușit să transforme concepte tradiționale în zeci de bucătării de pe glob și să aducă elemente de noutate în mai multe meniuri, inclusiv în "industria" burgerilor unde se folosesc cel mai des chiftele.

Chiftele de burgeri din ciuperci albe... mucegăite

Prin intermediul unor îmbunătățiri aduse genelor existente în ciuperci, Vayu Hill-Maini și echipa sa au reușit să transforme o ciupercă albă obișnuită într-o chifteluță roșiatică, bogată în substanțe precum heme și ergotioneină, oferind astfel atât o nuanță vibrantă, cât și beneficii semnificative pentru sănătate.

Cercetarea lor, recent publicată în prestigioasa revistă Nature Communications, s-a axat pe utilizarea tehnologiei CRISPR-Cas9 pentru a edita genomul unei ciuperci cunoscute sub numele de Aspergillus oryzae, sau mucegai koji. Această tehnologie de editare genetică a permis echipei să transforme mucegaiul într-o sursă inovatoare și sigură de hrană.

Prin modificarea genelor responsabile de textura ciupercii, cercetătorii urmăresc să ofere consumatorilor o experiență culinară mai apropiată de cea a cărnii. Având în vedere potențialul imens al ciupercilor, precum mucegaiul koji, ca surse de proteine, acest studiu reprezintă un pas semnificativ înainte în domeniul biologiei sintetice, deschizând noi perspective pentru viitorul industriei alimentare.

Instrumentele de editare a genelor dezvoltate de Vayu Hill-Maini și echipa sa deschid noi orizonturi pentru crearea de alimente și substanțe chimice valoroase, folosind organisme precum ciupercile. Aceste organisme sunt recunoscute pentru eficiența lor în transformarea carbonului în molecule complexe, iar această tehnologie de editare genetică le permite să fie utilizate în moduri inovatoare și utile în industria alimentară și nu numai. Cu alte cuvinte, în viitor, am putea avea în farfurie și cârnați, salam sau crenvurști din culturi bactereologice extrase din ciuperci.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News