Material realizat prin programul "București-Centenar" - Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic.

Octavian Buda a amintit, la interviurile DC News, de românii care au murit pe front, în Primul Război Mondial, măcinați de boli și infecții. Peste 100.000 de oameni și-au pierdut viața din cauza tifosului, gripei, holerei și a infecțiilor generate chiar și de răni superficiale. 

 "Revenid la această zonă de război, românii au posibilitatea chiar să pună la punct niște măsuri antiepidemice în anii 1912-1913. Ion Cantacuzino perfectează la Iamboli o metodă de vaccinare ce într-o primă fază era destul de controversată și anume vaccinarea în focar de boală. Aceasta era dictată de necesitatea de a te proteja cât mai bine de infecție, deși părea așa o cutumă că acea vaccinare trebuia făcută apriori pentru a fi pregătit pentru infecții. Ion Cantacuzino este implicat în tot acest teatru de operațiuni al Primului Război Mondial, venind cu experiența primului Război Balcanic. Numai că iarna deosebit de severă care a fost la începutul anului 1917, mergând în lunile următoare cu teatrul de ostilități de la Mărășești și cu retragerea Guvernului și a unei bune părți a populației la Iași și a atras cu sine accentuarea unei epidemii care realmente a făcut ravagii. Este vorba de tifosul exantematic,(...), dat de păduchi. Ori sunt chiar și desene, reproducerile epocii, care ne înfățișează scene, în niciun caz idilice, în care bieții soldați erau realmente despăducheați tocmai pentru a se preveni șansa reapariției unei epidemii. Mai avem febra tifoidă care este dată de o bacterie, avem gripa ce reușește să capete forme extrem de agresive în perioada respectivă, holera, chiar și o răceală banală era capabilă să genereze nenorociri și nu în ultimul rând infecțiile care apareau în urma rănilor" a povestit prof. Octavian Buda.

"Nu existau anitibiotice"

"Nu existau anitibiotice, infecțiile practic erau până la urmă letale pentru că epoca antibioticelor ține abia de Al Doilea Război Mondial. Și primul antibiotic care se produce într-un regim mai organizat, mai industrializat, e vorba de penicilină, abia după 1945. Cred că o statistică duce numărul celor care au decedat în aceste valuri epidemice la 100.000 sau poate 150.000", a declarat prof. dr. Octavian Buda. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News