Cercetătorii de la Cambridge sunt de părere că vor putea face acelaşi lucru şi cu alte ţesuturi din organism, iar scopul este să dezvolte tratamente viabile pentru boli precum diabet, boli cardiovasculare sau neurologice. 

"Am visat la acest lucru de mult timp. Multe boli se înrăutăţesc odată cu vârsta, iar dacă ne gândim că în acest fel am putea ajuta oamenii... Suntem foarte fericiţi", a declarat profesorul Wolf Reik, de la institutul Babraham din Cambridge, conform BBC. 

Originea tehnicilor este în anii '90, când cercetătorii de la Institutul Roslin de lângă Edinburgh, au dezvoltat o metodă pentru transformarea unei celule adulte din glanda mamară a unei oi într-un embrion, lucru care a dus la crearea oii Dolly, prima oaie clonată. 

Scopul echipei de atunci nu era să cloneze animale sau oameni, ci să folosească tehnica pentru a crea celule stem embrionice, care ulterior să poată fi cultivate pentru a forma ţesuturi specifice, precum muşchi, cartilaje sau celule nervoase. 

Un nou tip de celulă în corpul uman. Rol vital în bolile sistemului respirator, în special BPOC

Oamenii de știință au descoperit un nou tip de celulă care se ascunde în interiorul căilor delicate și ramificate ale plămânilor umani.

Celulele nou descoperite joacă un rol vital în menținerea funcționării corecte a sistemului respirator și ar putea chiar inspira noi tratamente pentru a inversa efectele anumitor boli legate de fumat, potrivit unui nou studiu.

Celulele, cunoscute sub numele de celule secretoare ale căilor respiratorii (RAS), se găsesc în pasaje minuscule, ramificate, cunoscute sub numele de bronhiole, care sunt acoperite cu alveole, micii saci de aer care fac schimb de oxigen și dioxid de carbon cu fluxul sanguin.

Noile celule RAS sunt similare cu celulele stem – celule „pânză goală” care se pot diferenția în orice alt tip de celulă din organism – și sunt capabile să repare celulele alveolelor deteriorate și să se transforme în altele noi.

Cercetătorii au descoperit celulele RAS după ce au devenit din ce în ce mai frustrați de limitările de a se baza pe plămânii șoarecilor ca modele pentru sistemul respirator uman. Cu toate acestea, din cauza anumitor diferențe dintre cele două, oamenii de știință s-au străduit să caute detalii despre plămânii umani.

Pentru a înțelege mai bine aceste diferențe la nivel celular, echipa a luat mostre de țesut pulmonar de la donatori umani sănătoși și a analizat genele din celulele individuale, ceea ce a dus la descoperirea celulelor RAS, necunoscute anterior.

Echipa a descoperit, de asemenea, celule RAS la dihori, ale căror sisteme respiratorii sunt mai asemănătoare cu cele ale oamenilor decât cele ale șoarecilor. Drept urmare, cercetătorii bănuiesc că majoritatea mamiferelor de dimensiuni egale sau mai mari sunt susceptibile de a avea celule RAS în plămâni, au spus oamenii de știință. CITEŞTE MAI MULTE AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News