Data actualizării: 25.10.2018 15:38
Data publicării: 21.08.2018 07:19

Cele cinci puncte esențiale de la Alba Iulia

Autor: Flaviu Predescu | Categorie: Arhiva

Marea Unire

Material realizat prin programul "București-Centenar" - Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic.

În ediția specială a Telegrafului Roman, numărul 122, apărut la Sibiu, Miercuri 7/20 Noemvrie 1918, sunt date reperele adunării de la Alba Iulia, de care transilvănenii convocați trebuiau să ia act pentru a fi corespunzător reprezentați la Marea Adunare. Moment de vie emoție el a rămas inedit în memoria celor care au participat, care apoi l-au povestit cu mare exactitate și emoție generațiilor următoare.

„Marea adunare națională de la Bălgrad

Mult așteptata și dorita adunare națională se ținea la 30 Noemvrie st .n. în falnica cetate viteazului mucenic al unității noastre naționale, capitala de vecinică glorie a lui Mihai Viteazul.

Aici se va hotărî în definitiv asupra sorții noastre ca națiune. Hotărârea nu poate fi decât una, ca a fraților basarabeni și bucovineni: unirea tuturor Românilor într’un singur stat național liber.

În vederea marelui moment istoric Consiliul Național din Arad a luat următoarele dispoziții:

Fiecare comună cu locuitori români trimite la adunare un delegat.
Fiecare cerc electoral, după împărțirea cercurilor vechiului sistem, trimite câte 5 delegați.
Fiecare Consistor gr.-or. și gr.- cat. Trimite câte un delegat.
Toți protopopii sânt din oficiu membri ai adunării.
Asemenea și Episcopii ambilor confesiuni.”

Notă: Alba Iulia, în româna veche Bălgrad, (în maghiară Gyulafehérvár, în trad. Cetatea Albă a lui Iuliu, în latina medievală Alba Iulia, în germană Weißenburg, apoi Karlsburg) este municipiul de reședință al județului Alba, România. Este situat în zona de sud-vest a Transilvaniei, pe malul râului Mureș.

Ruinele zidului dacic și al impresionantei porți sunt foarte bine conservate și pot fi vizitate in "Traseul celor trei fortificații" din cartierul Cetate. După retragerea administrației romane sub Aurelian, în anul 271, viața urbană s-a stins treptat. În evul mediu orașul apare din nou atestat în anul 1199, de această dată sub numele de Alba Iulia ("Cetatea Albă a lui Gyula"), centru al administrației Regatul Ungariei din Transilvania, colonizat cu sași și devenit reședință a Episcopiei Catolice a Transilvaniei, iar mai apoi drept capitală a Pricipatului Transilvaniei.

În antichitate, pe locul actualei cetăți s-a aflat castrul roman Apulum. Orașul a fost între anii 1541 și 1711 reședința principilor Transilvaniei și astfel capitala politică a Principatului Transilvaniei. Între 1595–1596, sub Sigismund Báthory, respectiv între 1600–1601, sub Mihai Viteazul, a fost reședința conducătorului politic al Moldovei, Transilvaniei și Țării Românești, aflate în uniune personală.

La 1 decembrie 1918 a fost locul de desfășurare a Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, care a legitimat popular unirea Transilvaniei și a Banatului cu Regatul României. În anul 1922 a avut loc la Alba Iulia ceremonia oficială de încoronare a regilor României Mari, Ferdinand I și Maria, moment care a consfințit importanța simbolică a orașului, datorită rolului său de capitală istorică.