Un nou studiu publicat în jurnalul Plos One sugerează că mesajul din „cel mai misterios manuscris medieval”, ce conţine scrisuri şi imagini pe care unii le-au considerat lipsite de sens, este unul real, și există șanse ca el să fie descifrat, după mai bine de un secol de mister. Un om de ştiinţă anunţă că a descoperit tiparuri lingvistice în Cartea Voynich, acesta fiind un pas crucial în descifrarea limbilor misterioase, scrie descoperă.ro.

Deoarece, timp de mai bine de un secol, criptografi, matematicieni și lingviști nu au putut descifra mesajul manuscrisului, mulţi experţi au considerat că el este o păcăleală, ipoteză care este însă infirmată de anunțul recent al oamenilor de știință, potrivit căruia au descoperit tipare lingvistice ce sugerează prezenţa unor cuvinte cu înţeles în text.

Manuscrisul Voynich datează din jurul anilor 1404-1438, însă a rămas necunoscut până în 1912, atunci când un anticar numit Wilfrid Voynich a cumpărat-o, alături de alte publicaţii vechi, din Italia. Cernelurile folosite şi numeroase alte indicii sugerează că manuscrisul datează, într-adevăr, din perioada Renaşterii. Cartea este scrisă în acelaşi stil ca numeroase alte cărţi contemporane pe tema ierburilor ce tratează numeroase afecţiuni.

Diferit față de falsurile acelei perioade, manuscrisul, pe baza analizei ilustraţiilor, pare să fie o carte ştiinţifică, cu remedii pe bază de plante, desene astronomice şi ilustraţii detaliate. Cartea conţine 240 de pagini, cu anumite pagini lipsă, iar experţii cred că iniţial avea aproximativ 272 de pagini.

Manuscrisul Voynich, o carte bizară

Pe lângă faptul că manuscrisul este scris într-o scriere necunoscută şi indescifrabilă, ilustraţiile sunt şi ele un mister. Multe plante par să fie inventate sau hibrizi din plante deja existente. De exemplu, rădăcinile nu se potrivesc cu plantele desenate deasupra lor.

„Textul este unic, nu există lucrări similare şi toate încercările de a decodifica vreun mesaj din text au eşuat. Nu este uşor să spunem că textul este lipsit de sens, pentru că prezintă o structură lingvistică”, explică Marcelo Montemurro, un specialist în fizică teoretică de la Universitatea Manchester din Marea Britanie, care a petrecut mulți ani analizând tiparele lingvistice ale manuscrisului, sperând să-i descifreze misterul.

Pentru a analiza textul, Dr. Montemurro şi colegii săi au folosit o metodă statistică computerizată eficientă în studierea altor limbi. Cercetătorii au analizat modul în care cuvintele erau aranjate pentru a extrage cuvintele cu conţinut. „Există numeroase dovezi ce atestă că acele cuvinte ce au conţinut tind să apară în text grupate, unde este nevoie de ele. De-a lungul textelor lungi, cuvintele tind să lase o semnătură statistică. Atunci când subiectul se schimbă, este nevoie de alte cuvinte. Reţelele semantice pe care le-am obţinut arată clar că acele cuvinte înrudite tind să împărtăşească similarităţi de structură. Acest lucru se întâmplă şi în limbile reale”, spune expertul, care crede că este improbabil ca aceste trăsături să fi fost „încorporate” în text pentru a face un fals să pare mai realistic, deoarece cunoştiinţele academice ale acestor structuri nu existau la vremea în care manuscrisul Voynich a fost creat.

Sensul cuvintelor continuă să fie un mister, în pofida faptului că a fost identificat un tipar, iar doctorul Montemurro este conștient că analiza sa lasă fără răspuns numeroase întrebări privind manuscrisul Voynich.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News