Data publicării: 08.10.2023 17:50

Cel mai grav stereotip privind România. Radu Magdin: În momentul de față, nu e o țară coruptă. Poate fi coruptă în plan local, poate mai apare câte un portbagaj...

Autor: Anca Murgoci | Categorie: Politica

Fotografie de la Donald Tong/ Pexels

Analistul politic Radu Magdin a vorbit despre stereotipul cel mai grav privind România.

Invitat în podcastul lui Ionuț Vulpescu - Avangarda, Radu Magdin, analist și consultant, a vorbit despre corupție.

Călătorești foarte mult, mergi la conferințe, pe toate continentele. Care ți se pare stereotipul cel mai grav, ce te deranjează cel mai mult când auzi ceva despre România, care e locul comun, prejudecata cea mai apăsată?

R.M.: Aș începe cu o veste bună. Eu cred că noi ne-am maturizat foarte mult și am început să avem încredere în noi. În primul rând aș sesiza, raportat la conferințe și evenimente, că românii au început să vină, să se salute între ei, să schimbe informații între ei, să se coordoneze. Deci deja începem să recreăm, slavă Domnului, după trei decenii, încrederea între noi. Nu mai suntem unii față de alții ca niște ciumați. Văd asta inclusiv când mai merg în concediu undeva sau când mai mergem pe o stradă undeva, câteodată românul care auzea română traversa strada, pe partea cealaltă. Da? Din ce în ce mai mult văd oameni relaxați când ne salutăm între noi pe stradă sau când ne vedem la evenimente. Și care vin natural unii spre ceilalți spunând: „uitați, v-am văzut, v-am auzit, veniți și la panelul meu”. Desigur, fără un plan. Ne maturizăm.

Românul totodată devine mai patriot. E foarte important să fim patrioți inteligenți, nu naționaliști nostalgici. S-ar putea să nici nu avem o nostalgie justificată, dincolo de diferite împachetări ale trecutului. Ce înseamnă patriot inteligent? Să îți dai seama ce te-a îmbogățit până acum. Să nu omori gâsca de aur. Capitalismul e bun. Putem modifica la el, e contestat pe alocuri, dar poți face în funcție de ideologii, adaptări, așa încât să ridici acei 30% și ceva din români care sunt în zona de risc și excluziune socială, să îi ajuți să se ridice de acolo pentru că fără intervenție nu mai poți. Polarizarea crește atât de mult. La fel dacă erau 40% și ceva din copii, este un risc enorm. Unul din doi copii, teoretic, nu are viitor, s-ar putea ca și practic să nu aibă viitor. Acestea sunt zone de intervenție în perioada următoare.

Ca prejudecată eu cred că iarăși ne vindecăm, mai toți românii care ies undeva și încep să cunoască lumea, uitându-se în regiune își dau seama că noi suntem chiar bine. Și începem și noi să combatem anumite narațiuni. România sincer, în momentul de față, nu este o țară coruptă. Poate fi coruptă în plan local, poate mai apare câte un portbagaj, dar acum nu e coruptă guvernamental din punctul meu de vedere și nu a fost coruptă deloc în ultimii ani.

Inclusiv în perioade de tensiune, de manifestații, nu cred că s-a pus problema de tensiuni, ci mai degrabă de intervenție în zona de justiție. Nu s-a pus problema: „mamă, ce scandal, uite că au furat 6 miliarde! Sau 2 miliarde!” Nu așa s-a pus problema, dar clar, avem o problemă mare de încredere în instituții. Nu e cazul din punctul de vedere al problemelor de sănătate ale acestei democrații să căutăm iarăși un cavaler sau o cavaleră pe cal alb care să ne salveze, este un risc în acest providențialism, și mi se pare foarte riscant, de vreme ce vorbim de provincialism de stat, promovat la cel mai înalt nivel, să ajungem apoi la cineva care are promisiuni mesianice pentru România, că o să rupem noi tot cartierul și o să facem nu știu ce.