Ce se întâmplă în creierul nostru atunci când ne uităm la ştiri despre război

Conform unui studiu publicat în revista Nature Communications, scanările cerebrale ale persoanelor care au privit scene de violență, de exemplu - scene de război sau ştiri despre război, fețe mutilate sau copii plângând – dezvăluie o rețea de conexiuni neuronale care emană din hipocamp. Aceasta este o zonă a creierului care ajută la reglarea motivației, a emoțiilor și a memoriei. Răspunsul fiziologic la stres a fost bine studiat la animale, însă s-a dorit o aprofundare a studiului pe oameni, mai cu seamă în contextul pandemiei şi, acum, al războiului. ”Nu putem întreba șobolanii cum se simt”, afirmă Elizabeth Goldfarb, coautor al studiului, potrivit Eurekalert. Activarea zonelor cerebrale, cum ar fi hipotalamusul, determină producerea de hormoni steroizi numiți glucocorticoizi în condiții de stres și situații amenințătoare.

Stresul are legătură cu amintirile

Goldfarb și colegii săi, inclusiv Rajita Sinha, profesor de psihiatrie, au efectuat o serie de scanări RMN asupra subiecților cărora li s-a cerut să-și cuantifice nivelul de stres atunci când li s-au prezentat imagini tulburătoare din timpul celui de-al doilea război mondial şi despre Holocaust. Studiul dezvăluie că legăturile neuronale emanate de hipocamp la vizualizarea acestor imagini au atins nu numai zone ale creierului asociate cu răspunsuri la stresul fiziologic, ci și cortexul frontal. Este acea regiune a creierului implicată în funcții cognitive superioare și în reglarea emoțiilor. Echipa de la Yale a descoperit că, atunci când conexiunile neuronale dintre hipocamp și cortexul frontal erau mai puternice, subiecții au raportat că se simțeau mai puțin stresați de imaginile pe care le vedeau. În schimb, au raportat că s-au simțit mai stresați atunci când rețeaua neuronală dintre hipocamp și hipotalamus a fost mai activă. Sinha și Goldfarb au speculat că acești subiecți au putut accesa amintiri care i-au ajutat la modularea răspunsului la imagini stresante. „Așa cum experiențele pozitive pot reduce răspunsul organismului la stres, munca noastră arată că rețelele neuronale legate de memorie pot fi activate pentru a crea un răspuns emoțional de rezistență la stres”, a spus Goldfarb.

Credincioşii sunt mai puţin stresaţi

Un alt studiu recent arată că cei care se roagă şi au o relaţie cu Dumnezeu sunt mai puţin afectaţi de crimele de război. Pornind de la analiza scanărilor RMN asupra creierelor unor pacienți cu probleme de memorie și ale unor persoane care practică meditația, neurologul Andrew Newberg și terapeutul Mark Robert Waldman au ajuns la concluzia că credința spirituală activă și pozitivă schimbă creierul în bine. Mai mult, credința nu este întotdeauna necesară: ateii care meditează la imagini pozitive pot obține beneficii neurologice similare. S-a demonstrat că rugăciunea și practica spirituală nu numai că reduc stresul și anxietatea, ci chiar încetinesc procesul de îmbătrânire prin practicarea a 12 minute de meditație în fiecare zi. Contemplarea unui Dumnezeu iubitor mai degrabă decât a unui Dumnezeu răzbunător reduce anxietatea, depresia și stresul și crește sentimentele de siguranță, compasiune și dragoste. Rugăciunea intensă și meditația schimbă permanent numeroase structuri și funcții în creier, modificând modul în care percepem realitatea. Cei care au stat în rugăciune mai mult şi au privit ştiri din ultimele săptămâni în care au putut fi văzute scene oribile cu oameni răniţi şi clădiri bombardate nu s-au stresat la fel de mult ca cei care nu practică meditaţia sau se declară atei, mai arată studiul. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News