Cei care au obiceiul de a lăsa pe mâine ce pot face azi găsesc într-un studiu recent o explicație care îi salvează de etichetări de genul nehotărât, delăsător sau chiar leneș. Totul se întâmplă în creier, aceste persoane având o amigdală cerebrală mai mare decât în mod normal.

Există persoane proactive care trec imediat la acțiune atunci când au ceva de făcut și persoane nehotărâte, care iau decizii foarte greu și tot amână sarcinile pe care le au de îndeplinit. De ce se întâmplă aceste lucruri? Din obișnuință, din cauza unor trăsături de caracter sau pentru că pur și simplu așa au fost educați? Toți acești factori pot juca un rol. Dar cercetătorii au vrut să meargă mai departe și să afle dacă nu cumva există ceva deosebit în creierul acestor oameni. Și, într-adevăr, cu ajutorul unor investigații RMN de mare precizie au stabilit că există o diferență fiziologică între persoanele nehotărâte și cele proactive. 

Creierul a 264 de persoane, femei și bărbați, a fost analizat. Apoi participanții au răspuns unor întrebări astfel încât să fie împărțiți într-o categorie sau alta. Rezultatele au fost publicate în revista Psychological Science. 

Potrivit studiului, persoanele nehotărâte, care au tendința de a-și amâna acțiunile prezintă în creier o amigdală mai voluminoasă. Această structură cerebrală cât o alună, situată în regiunea antero-internă a lobului temporal, joacă un rol fundamental în reglarea emoțiilor și mai ales este cunoscută la sediul fricii. Amigdala cerebrală este responsabilă de punerea organismului în stare de „luptă sau fugi", în momentele în care este în pericol.

„Astfel, persoanele cu o amigdală mai voluminoasă pot fi mai îngrijorate din cauza consecințelor negative ale acțiunilor lor, motiv pentru care au tendința de a ezita și de a amâna lucrurile”, explică autorii. 

Amigdala din creier, centrul de control al acțiunilor

Cercetătorii spun că nu trebuie să ne grăbim cu aprecieri de genul „lipsă de ambiție sau lene” în cazul persoanelor nehotărâte. Amigdala reprezintă centrul de control al acțiunilor și ghidează individul spre un anumit comportament prin care încearcă să evite consecințele negative. Este adevărat că multe din acțiunile noastre se bazează și pe experiența de viață și obiceiurile deprinse de-a lungul timpului. 

Alte diferențe fiziologice în creier

Cercetătorii au identificat și alte diferențe fiziologice în cadrul celor două grupuri, Astfel, conexiunile dintre amigdală și cortexul anterior dorsal sunt mai puțin pronunțate în cazul persoanelor nehotărâte. Cu cât conexiunea amigdalei cu alte structuri cerebrale este mai slabă, cu atât controlul acțiunilor de zi cu zi este mai redus.  

Acest studiu demonstrează în premieră că diferențele anatomice din creier sunt asociate cu controlul acțiunilor noastre. Dar autorii precizează că acest tip de cercetări se află abia la început și cu siguranță vor continua pentru a determina exact rolul structurilor cerebrale în comportamentul uman. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News