Data actualizării: 30.03.2023 12:08
Data publicării: 29.03.2023 09:39

Ce nu mânca niciodată marele actor Dem Rădulescu. "Mi se făcea rău numai când vedeam!"

Autor: Liana Ganea | Categorie: Lifestyle

captură video "BD în alertă", 1970

"Marele Dem" avea, ca fiecare, preferinţe culinare, dar şi mâncăruri de care nu se atingea.

"Nu-mi place carnea de miel. Când eram copil mi se făcea rău numai când vedeam. Dar iubesc sarmalele, carnea de porc... Nici dulceaţa de trandafiri nu a fost niciodată preferata mea. Dar mâncam şerbet de trandafiri" mărturisea actorul, în trecut, în cadrul emisiunii ”Profesioniştii” şi în interviul acordat Andreei Marin pe canapeaua de la ”Surprize, surprize”.

”O zi în care n-ai râs e o zi pierdută. Omul are nevoie de râs, la nivelul celulei. Buna dispoziţie, se ştie, dizolvă adrenalina pe care o provoacă durerea, supărarea, enervarea. (…) Comedia e salvarea. Mi se pare un medicament extraordinar pentru că omenirea e bolnavă. Şi câte situaţii de comedie adevărată există în viaţă! Suntem clovni într-un mare circ” spunea Bibanu' în emisiunea Eugeniei Vodă.

Citeşte şi Filmările pentru ultimul film al lui Tarantino încep la toamnă

De ce i se spunea "Bibanul"

Porecla „Bibanu”, pe care Dem Rădulescu a purtat-o cu mândrie toată viața, are legătură cu meseria pe care o avea tatăl lui, originar din Vâlcea. Actorul a preferat dintotdeauna viața discretă, simplitatea și modestia și s-a mândrit cu originile sale. Chiar actorul a povestit, la TVR2, de unde provenea controversata poreclă. "Tata era negustor de peşte, în piaţa din Vâlcea. Fratele meu mai mare a luat într-o zi un biban frumos, l-a învelit într-un ziar şi l-a dus la şcoală, cu gândul să i-l dea profesorului, ca să-l arate ca material didactic elevilor. Mai întâi lui i-au spus copiii „Bibanu”. După aia mi-au zis „Fratele lu Bibanu”, pe urmă porecla s-a prins de mine. Acolo am apărut pentru prima dată cu numele ăsta: Rădulescu-Bibanu. După ce am intrat la Teatru, m-am pomenit într-o zi că un student din anul III, vâlcean de-al meu, striga după mine ”Mă, Bibanule!”. Şi Bibanu am rămas”, povestea Dem Rădulescu acum mulți ani.

Vezi şi Babicul de Buzău ar putea deveni produs cu denumire protejată. Actele vor fi depuse la Comisia Europeană

Cum s-a hotărât să dea la Teatru

În tinereţe a fost boxer de performanţă, la categoria semi-mijlocie, obţinând chiar o stea de aur, la un campionat de amatori, la Râmnicu Vâlcea. La vârsta de 17 ani a debutat ca actor amator, la un bal organizat de fanfara gării. A început să publice în reviste județene și s-a aflat tot mai des pe scenă, acasă, la Râmnicu Vâlcea. La una dintre aceste reprezentații este urmărit de actorul Aurel Rogalski, care îl sfătuiește să dea examen la Teatru.

Citeşte şi Angelina Jolie visa să devină director de pompe funebre, dacă nu mergea cu actoria. Alte 4 lucruri pe care nu le știi despre ea

Carieră de aur

Aici ajunge sub coordonarea marelui regizor Sică Alexandrescu, despre care Dem avea să afirme, în 1998, că „a fost al doilea tată al meu. El m-a construit“. Pe lângă rolurile din piese de teatru şi film,, Dem Rădulescu a interpretat şi monologuri, iar alături de mari actori de comedie, scheciuri în diverse emisiuni de televiziune realizate de Tudor Vornicu, Dan Mihăescu și Alexandru Bocăneț. Remarcabilă a fost colaborarea marelui actor cu Radiodifuziunea română, iar Fonoteca de Aur a Radioului stă mărturie în acest sens. Dem Rădulescu a apărut în câteva sute de piese de teatru puse în undă de mari regizori și în scheciuri umoristice lansate în edițiile emisiunii „Unda veselă” („Ora veselă”).

Dem Rădulescu a fost căsătorit cu Paula Rădulescu, actriță și balerină la Teatrul de Revistă Constantin Tănase, apoi, după separarea de aceasta, s-a recăsătorit, cu actrița Adriana Șchiopu, cu care are o fiică născută la 14 octombrie 1986, Irina Rădulescu, aceasta călcând pe urmele părinților săi, fiind actriță la Teatrul Mic din anul 2008.

În anul 1967 a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a, „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.

Dem Rădulescu a plecat la cele veşnice în urma unui infarct, în 17 septembrie 2000, la vârsta de 68 de ani, fiind înmormântat la cimitirul Bellu.

Citeşte şi Jean Constantin a crescut în sărăcie lucie. "Eu am purtat întotdeauna tot ce aruncau ceilalţi. Am avut numai pantofi scâlciaţi, ciorapi cusuţi de mama şi cămăşi cu gulerul schimbat"

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News