„Și această criză se va încheia, precum toate crizele din trecut. Important este dacă învățăm ceva din ea, cât ne costă și dacă ne așezăm puțin obiectivele pentru că, din punctul meu de vedere, diversificarea surselor de alimentare este punctul cheie pe care ar trebui să îl învățăm și noi, dar și Uniunea Europeană, pentru că este vizibil ce se întâmplă atunci când ești foarte dependent de un furnizor de energie. Dacă mai există și o problemă geopolitică, costurile ajung precum cele pe care le vedem astăzi”, a spus Daniela Dărăban.

„Eu o să revin puțin la ceea ce se întâmplă pe piața din România și o să mă refer strict la măsurile avute în vedere la consumatorul casnic/non-casnic, la nivelul anului 2022, precum și la cele pe care le vedem pentru anul 2023. Cred că și consumatorii sunt în situația în care atitudinea din trecut față de consumul de energie trebuie puțin adjustată. Cred că nu este o problemă să facem acest lucru, cred că este vorba de responsabilitate socială pe care trebuie să ne-o asumăm cu toții.

Cum închidem anul 2022? Cu un pachet generos, aș spune eu, dacă ne uităm la restul țărilor din Uniunea Europeană. Eu cred că statul român și-a asumat un pachet generos de sprijin, atât pentru consumatorul casnic cât și pentru cel non-casnic. Este adevărat că prin OUG 119 s-au revizuit puțin criteriile beneficiarilor, pentru ultimele 4 luni din 2022, dar, dacă punem în oglindă ultimele modificări din Camera Deputaților, vedem că de la 1 ianuarie totuși se are în vedere o revenire, dar așezată un pic altfel, cu acel preț maximal de 1,3 stabilit la consumatorul casnic sau non-casnic, indiferent de consum. 

Eu cred că acest „indiferent de consum” sau „indiferent de costul pe care energia îl are în prețul final” ar mai trebui discutat. E bine că avem în orizontul de timp câteva măsuri, dar cred că acestea sunt două elemente pe care poate le mai avem în vedere.

Pentru 2023 vedem, pe lângă acest pachet general, o intervenție țintită. Am văzut că s-a publicat săptămâna trecută pe site-ul MIPE o Ordonanță din care se alocă din fonduri europene o cotă parte pentru scheme de sprijin pentru consumatorul casnic vulnerabil. Este un lucru foarte bun și poate reușim încet să ne mutăm din „indiferent de consum” către selecția beneficiarilor în funcție de venit. Din înțelegerea mea, aceasta este o sumă generoasă care urmează să vină în completarea a ceea ce avem acum, pentru românii cu venituri sub 2000 de lei per membru de familie. Se va aloca în două tranșe, una pentru sezonul rece 2022-2023 și una pentru sezonul următor 2023-2024.

Din punctul de vedere al consumatorului, cred că sunt măsuri destul de extinse și în momentul de față nu va exista consumator din România care să nu beneficieze de un sprijin. Acum, ca orice alt sprijin, acesta costă. Din punctul de vedere al furnizorilor, o alocare realistă care să se bazeze pe prețurile din piață, ci nu pe ceea ce credem că obținem din stabilirea unui preț maximal ca preț mediu de decontare, fără o confirmare din piață, ajungem la situația în care, ca efect al legii, impunem de fapt și de drept pierderi unor furnizori, ceea ce este neconstituțional și aș putea spune că vine în directă contradicție și cu regulamentele europene.

Deci, în opinia mea, menținerea acestui preț de 1300 ca limită maximă de decontare, în procesul de recuperare a banilor, este un element de risc care poate crea exact ceea ce vedem în această perioadă - o blocare pe piață, pentru că nu se fac tranzacții, iar furnizorii nu au cum să ofere clienților energie dacă sunt în situația în care le expiră contractele sau trebuie să le fie reînnoite contractele pentru că nu au o perspectivă corectă asupra prețului. Știm că această măsură este doar pentru o perioadă limitată de timp, 2 ani de zile, cu schemă de alocare pentru energia electrică diferită față de ce am văzut până acum și care își dorește să pondereze prețul de pe piața en-gross.

Noi susținem orice instrument care ar putea avea ca efect o situație de acest gen, problema este că această cantitate de energie este limitată, nu contestăm faptul că poate să fie un impuls de preț, pentru că de la 450 se plătește o supra-taxă și din punct de vedere administrativ putem și noi să spunem că e o simplificare. Totuși, cantitatea de energie pe care o estimăm și am văzut din declarații că ar fi disponibilă nu este nici pe aproape pentru ce avem nevoie pentru acoperirea consumului.

Această sumă de 1300 de lei este o problemă care ne-am dorit să fie reparată la Camera Deputaților. Din păcate, a rămas acest risc și, mai mult, am revenit la forma inițială a OUG, iar din punctul nostru de vedere aici este o problemă. Problema de lichiditate la furnizori există în continuare, sumele sunt mari, avem întârzieri, nu contestăm faptul că s-a recuperat foarte mult, există o anumită fluiditate, dar totuși există această diferență între data la care furnizorul pre-finanțează schema și data la care statul român decontează cu furnizorul și suntem, la momentul de față, undeva la luna august. 

M-am uitat care este numărul de cereri înregistrate la momentul de fașă la ANRE pentru decontare. Dacă nu greșesc eu, era undeva la 260 de cereri. Tot ce ne dorim este ca plățile să se facă până la finalul anului, cu ritmicitatea pe care am văzut-o în ultimele 2-3 luni, pentru că orice întârziere produce un risc suplimentar și nu cred că ne dorim să intrăm cu aceste vulnerabilități în sezonul rece.  

O întrebare pe care poate ar fi util să o avem în vedere este legată de sursa de finanțare a acestor scheme.

Din înțelegerea noastră, schema se finanțează prin fondul de tranziție care are ca surse doar taxele obținute pe energia electrică, iar întrebarea noastră este de ce nu se finanțează și din taxarea producătorilor de gaze naturale? Pe fond, scopul suprataxei este să sprijine consumatorii de energie în momentele în care vedem astfel de evoluții abrupte de preț. 

Aș încheia spunând că, în ceea ce privește selecția beneficiarilor, dacă nu se poate face o revenire, mai ales că avem această schemă de ajutor direct, promovată recent în acest moment de MIPE, selecția pe declarații pe propria răspundere va introduce o mare problemă. Nu contestăm, pentru că nu se poate selecta la nivelul furnizorului, nu ai cum să identifici un beneficiar altfel, deci este singura soluție, dar declarația pe propria răspundere este una pe care furnizorul o depozitează cel mult. Răspunderea pentru veridicitatea informațiilor trebuie să fie a statului român, iar în cazul în care se găsesc situații neconforme, statul român are legi în vigoare care oferă instrumentele necesare să se întoarcă pentru acel beneficiu. Nu poate furnizorul să îndeplinească aceste activități. Sunt activități care, pe cadrul legal existent, trebuie îndeplinite de statul român.

Mai mult, beneficiari, precum familii cu trei copii, familii monoparentale, bolnavii dependenți de aparate cu oxigen, credem că pot să intre în această schemă. Pe aceste criterii care înțeleg că se iau în vedere și se vor aplica din 2023 chiar ne dorim ca acești beneficiari să fie identificați prin instituțiile de resort, Ministerul Muncii și să li se ofere un ajutor direct. Și vă spun de ce, noi am văzut și pe OUG 118 situații destul de complicate cu aceste declarații pe propria răspundere: unii le vor face și alții nu, unele vor fi corecte și altele nu și mai mult, nu vom reuși să îi ajutăm pe toți cei care au nevoie. Dacă tot ne dorim să îi ajutăm pe acești oameni, atunci să o facem în mod direct, prin instituțiile abilitate”, a conchis Daniela Dărăban.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News