Rusia își mărește pe zi ce trece paleta de restricții pe care amenință să i-o impună Ucrainei, dacă aceasta nu va face pași înapoi în drumul său spre Uniunea Europeană. În pragul summit-ului de la Vilnius, din noiembrie, după ce a prezis în numeroase rânduri prăbușirea Kievului dacă se va asocia UE, Rusia spune acum că se gândește la introducerii vizelor pentru ucraineni. Posibilitatea a fost invocată de consilierul președintelui Vladimir Putin, Serghei Glaziev, care nu de mult a ținut să-i aducă aminte șefului de stat ucrainean, Viktor Ianukovici, că n-ar fi ajuns la putere fără sprijin din Est.

"Dacă în cadrul Uniunii Vamale (Rusia, Kazahstan, Belarus) vom unifica regimul de paşapoarte şi vize şi vom elimina la frontierele noastre acest control, cu timpul, probabil, vor apărea cerinţe mai stricte pentru cei din afară. Astfel, formal aceasta ar putea conduce la introducerea vizelor cu Ucraina şi cu alte ţări care nu fac parte din organizaţia noastră", a spus consilierul pentru postul de radio Eho Moskvî, citat de agenția Interfax.

Acesta a adăugat că "un astfel de risc este posibil" și "ne-am fi dorit să evităm acest lucru prin toate mijloacele, dar, cu toate acestea, trebuie să realizăm că fiecare proces de integrare are propria sa logică".

Potrivit consilierului, în viitor, dacă Ucraina va intra în spațiul Schengen, iar Rusia va continua să aibă regim de vize cu UE, europenii vor fi cei care vor impune Ucrainei să introducă vize cu Rusia.

Canonada de avertismente dinspre Rusia

Importanța Ucrainei în plan geostrategic și rapiditatea cu care aceasta a mutat în jocul apropierii de UE au făcut ca Rusia să treacă de la avertismente "părintești" la unele extrem de tăioase. Summit-ul de la Vilnius va deveni unul istoric, dacă va avea rezultatele scontate. Depășirea impasului dintre UE și Europa de Est a fost una dintre misiunile asumate ale Lituaniei, țara care deține președinția Uniunii Europene și care se află în conflict deschis cu Moscova, pe care o acuză că îi vinde gaz natural la un preț cu 35% mai ridicat decât îi vinde Franței.

În acest context, Moscova a transmis Kievului că schimbarea direcției sale de dezvoltare ar însemna "sfârșitul multor branșe industriale ucrainene, dependente de Rusia". "Între acestea se numără industria aerospaţială, construcţia de nave şi industria atomică", spunea la începutul acestei luni un consilier al lui Putin, Serghei Ivanov.

Citește și: Război UE-Rusia, pe frontul românesc. Miza-eliberarea Ucrainei și Moldovei

Procesul de asociere la UE ar putea fi îngreunat și de cheltuielile pe care Ucraina va trebui să le suporte. Vocea Rusiei scrie că 165 de miliarde de euro va fi prețul pe care Kievul îl va plăti pentru a-și aduce parametrii tehnici la standardele europene. Concret, economia Ucrainei va trebui redesenată pentru a respecta liniile Bruxelles-ului.

Punctul nevralgic reprezintă, fără doar și poate, gazele rusești. Ucraina este dependentă la acest capitol de Moscova. Cu toate astea, ministrul de Externe de la Kiev, Leonid Kozhara, a declarat săptămâna aceasta, într-un interviu pentru o publicație americană, că nu se mai poate vorbi despre un "război al gazelor" cu Rusia, în termenii din 2007 și 2009 (când au fost sistate importuri de gaze sau au existat amenințări în acest sens din cauza datoriilor Ucrainei), pentru că piața europeană a fost remodelată de diversificarea surselor de aprovizionare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News