Data actualizării: 05.12.2019 14:01
Data publicării: 05.12.2019 14:00

Ce a remarcat Borza în discursul lui Iohannis. Discuții de CULISE cu 2 miniștri: MARE SURPRIZĂ

Autor: Rodica Mitu | Categorie: Politica

Deputatul Remus Borza

Deputatul Remus Borza a remarcat o sintagmă cheie în cele mai recente discursuri ale președintelui României.

„Pentru prima dată în cinci ani, m-a uns la suflet discursul președintelui Klaus Iohannis de la ședința solemnă a Parlamentului, organizată cu ocazia Zilei Naționale a României, dar și discursul de la recepția de la Palatul Cotroceni. Președintele a folosit o sintagmă pe care eu o repet de mulți ani: reforma marilor sisteme publice: administrație, sănătate, învățământ. Digitalizare, informatizare, debirocratizare. Sunt niște deziderate în care nu doar eu cred, ci 20 de milioane de români. Cel puțin la nivel declarativ, mi-a plăcut că președintele țării și le-a asumat. Dar, în primul rând, trebuie să și le asume Guvernul. Votul meu de pe 4 noiembrie a fost unul condiționat în asumarea de către Guvern a acestor imperative sociale", a spus deputatul Remus Borza, joi, în platoul DCNews.

Marea surpriză va fi produsă de ministrul Ion Ștefan

„Evident, reforma statului trebuie să înceapă cu administrația. Miercuri am avut o discuție cu Ion Ștefan, ministrul Lucrărilor publice, Dezvoltării şi Administraţiei. Realmente m-a impresionat determinarea acestui ministru în asumarea reformei administrației. A fost unul dintre cei trei miniștri care a primit aviz negativ în Comisiile de specialitate ale Parlamentului. A fost un ministru contestat și criticat și căruia încă din primele zile i s-au pus tot felul de etichete și stereotipuri. Dar mare va fi surpriza unora peste câteva luni, când vor constata că ministrul Ștefan este unul dintre cei mai eficienți membri ai Cabinetului Orban. Mi-a spus că va depolitiza Ministerul, că va promova meritocrația, că va evalua fiecare angajat al Ministerului pe criterii de eficiență și competență. Lucrează la o nouă organigramă care va redesena arhitectura funcțională a Ministerului prin desființarea, divizarea sau comasarea unor structuri. În urma acestui proces, numărul de posturi se va reduce de la 1020 la 700. L-am încurajat ca reorganizarea și reforma să continue și la nivelul eșaloanelor inferioare, a deconcentratelor, și UAT-urilor.

România, țara celor 10.000 de km de drumuri de pământ

Veniturile administrației publice locale, în ultimii 20 de ani, au depășit 250 miliarde euro! Rezultate: două treimi din satele României nu au încă acces la niște utilități care sunt cât se poate de firești pentru o țară europeană din secolul XXI. Mă refer la gaz, canalizare, apă curentă, asfalt. Avem o administrație expandată. 3.200 de UAT-uri. Avem comune cu 500 de locuitori sau orașe cu 2.000 de locuitori, mult sub limita legală. Haideți să reformăm administrația urmând exemplul polonez. Polonia este o țară cu 38 milioane de locuitori, România cu 20 de milioane. Polonia are 312.679 km² și România 238.397 km². În 1998, Polonia și-a reformat administrația, revenind la modelul de organizare administrativă din perioada interbelică. Din 4.300 de unități administrativ teritoriale, au mai rămas 2.700. România, deși are jumătate din populația Poloniei, are 3.200 de UAT-uri. De aici rezultă toată ineficiența și risipa de resursă financiară. România este țara celor 10.000 de km de drumuri de pământ, pentru că, an de an, am sacrificat investițiile pentru a putea remunera un corp funcționăresc din ce în ce mai expandat, mai scump și mai ineficient.

Se lucrează la reorganizarea Ministerului Sănătății

În spitalele din țară se moare cu zile. Acest sector trebuie mai întâi restructurat şi ulterior finanţat. Avem 384.000 de salariaţi în sănătate şi asistenţă socială. Dintre aceștia, doar 34.000 sunt medici. Peste 100.000 sunt funcţionari şi personal administrativ, „specialiste" în comunicare, resurse umane, contabilitate, achiziții.

Nu avem nevoie de 367 de spitale de stat. Care este rostul unui spital într-un orăşel de provincie de 5.000 – 10.000 de locuitori, câtă vreme nu are nici medici buni, nici aparatură medicală?! Mai bine avem 40 de spitale noi în fiecare reşedinţă de judeţ, care să corespundă actualelor standarde, fluxuri şi circuite medicale, care să acopere întreaga patologie medicală şi să fie dotate cu aparatură de ultimă generaţie şi cu medici bine pregătiţi şi bine plătiţi. În rest, dezvoltate medicina ambulatorie și SMURD-ul care să transporte în bune condiții și în timp util acuții și cronicii la spitalele județene sau universitare. Am vorbit și cu noul ministru al Sănătății, profesorul Victor Costache. E un medic de excepție, cu peste 12 ani stagii de pregătire și perfecționare în marile spitale europene. Lucrează și el la o reorganizare a Ministerului. Sunt câteva directoare pe funcție de mai bine de 20 de ani. Precaritatea și involuția sistemului medical românesc sunt cauzate și de incompetența, conservatorismul și rezistența la reformă manifestate de aceste doamne. La rectificarea bugetară de acum o săptămână, am mai dat încă 5 miliarde lei Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care se adaugă celor 47 miliarde lei, alocări prin Legea bugetului de stat. Vorbim, deci, de peste 11 miliarde euro alocate în 2019 Sănătății. Cu toate acestea, România rămâne campioana Europei la mortalitatea infantilă, la mortalitatea cauzată de bolilele cardiovasculare, de infecţiile intraspitaliceşti şi de malpraxis.

„Proști cu diplomă"

În învățământ, în ultimii 20 de ani, populația școlară s-a înjumătățit, de la 5 milioane la 2 milioane și jumătate. Însă numărul profesorilor a scăzut doar cu câteva mii. În toată această perioadă de timp, calitatea învățământului s-a deteriorat. Președintele Traian Băsescu caracteriza foarte plastic, dar foarte pertinent performanța învățământului românesc: Scoate proști cu diplomă. La fel și președintele Iohannis vorbește în strategia națională pe Educație de rata mare a analfabetismului funcțional. Și Ministerul Educației are alocări generoase de la bugetul de stat: 30 miliarde lei anul acesta, cu 9 miliarde lei mai mult decât în 2018. La ultima evaluare PISA, Romania a obținut cel mai slab punctaj din ultimii ani, locul 47 din 79 de țări. Din păcate, nu am adaptat programa și curricula școlară noilor realități și dinamici sociale și economice", a spus Remus Borza.

Provocare uriașă pentru Guvern

„Bineînțeles că nu putem generaliza că toți bugetarii nu își fac datoria. Însă este nevoie de o schimbare de filosofie în ceea ce privește raporturile dintre angajator stat și salariat. Angajarea, promovarea și retribuirea personalului bugetar trebuie să se facă pe criterii de eficiență și competență. Marea provocare a Guvernului Orban este ca, într-un an electoral, cu alegeri locale și legislative, să-și asume reforma marilor sisteme publice. Dacă o va face, va guverna România cinci ani. Dacă nu, va fi istorie", a conchis deputatul Remus Borza.