Transportul maritim este o parte importantă a economiei Uniunii Europene, iar decarbonizarea sa va avea un impact direct asupra abilității UE de a obține neutralitatea de carbon până în 2050. Astfel, o soluție pentru a asigura o tranziție verde pentru transportul maritim care să fie durabilă, scalabilă și eficientă din perspectiva costurilor se referă la dezvoltarea surselor alternative de combustibili fără emisii de carbon, cum ar fi hidrogenul.
Aceste măsuri vor contribui inclusiv la sporirea rezilienței și a durabilității comerțului internațional - o componentă importantă prevăzută în noua Strategie comercială a UE, prin intermediul căreia se urmărește dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare durabile. Uniunea Europeană este al doilea cel mai important exportator și importator la nivel global, iar transportul maritim și asigurarea serviciilor de transport aferente sunt esențiale pentru a sprijini
companiile la nivel global.
În 2019, la nivelul UE, transportul maritim de mărfuri pe distanțe scurte a reprezentat 60% (estimat la aproape 1,8 miliarde tone de mărfuri) din totalul de mărfuri transportate pe cale maritimă către și din principalele porturi ale UE. Portul Rotterdam a rămas cel mai mare port al UE pentru transport maritim pe distanțe scurte, gestionând un total de 204 milioane de tone de mărfuri, urmat de portul Antwerpen (101 mln. tone de mărfuri)și Amsterdam (53 mln. tone), în timp ce portul Constanța se clasează pe locul 14, gestionând în 2019 - 28,5 mln. tone de mărfuri pe distanțe scurte. Așadar, este evident că transportul maritim joacă un rol vital în asigurarea lanțurilor de aprovizionare pentru dezvoltarea comerțului global.
Din perspectiva emisiilor de CO2, transportul de mărfuri pe cale maritimă, la nivel european, este responsabil de 13% din totalul emisiilor din sectorul transporturilor, de trei ori mai reduse față de emisiile de dioxid de carbon provenite din transportul total (38,1%). Astfel, ținând cont de faptul că UE și-a propus creșterea volumului de mărfuri transportat pe cale maritimă, decarbonizarea transportului naval și valorificarea acestuia ar avea un dublu efect: atingerea obiectivelor UE legate de mediu și intensificarea comerțului pe cale maritimă.
Pentru România și mediul de afaceri este esențială dezvoltarea și valorificarea transportului fluvial pe Dunăre și maritim pe Marea Neagră, inclusiv pe linia cu Canalul Suez pentru facilitarea și intensificarea relațiilor comerciale la nivel internațional. Bazinul Dunării are un mare potențial de navigație interioară durabilă, însă capacitatea fizică a fluviului și a afluenților săi ar trebui îmbunătățită, iar blocajele existente - înlăturate. De asemenea, conform Strategiei UE pentru regiunea Dunării este esențială îmbunătăţirea mobilităţii şi a multimodalităţii prin legături rutiere, feroviare și aeriene pentru transformarea Dunării într-un coridor comercial important și o alternativă viabilă pentru transportul mărfurilor către porturile de la Marea Neagră. Aceste aspecte ar contribui la îmbunătățirea interconexiunilor de transport la nivel intern, dar și cu alte zone, respectiv cu regiunea Mării Negre, Caucazul de Sud și Asia. În acest sens, este esențial de menționat Canalul Suez - o rută ce merită a fi exploatată de companiile din industria navală - vitală pentru comerţul internaţional și una dintre cele mai importante căi navigabile din lume, care face legătura între Marea Mediterană și Oceanul Indian, prin Marea Roșie.
În concluzie, ținând cont de importanța dezvoltării comerțului pe cale navigabilă și, pe de altă parte, de obiectivele UE privind atingerea neutralității climatice până în 2050 ne propunem prin intermediul acestui eveniment să abordăm, pe de o parte, prioritățile UE cu privire la tranziția verde și transportul durabil și, pe de altă parte, să generăm oportunități pentru mediul de afaceri prin stimularea discuțiilor cu factorii de decizie privind dezvoltarea portului Constanța într-un hub comercial la Marea Neagră și transformarea Dunării într-o alternativă viabilă pentru transportul mărfurilor către porturile de la Marea Neagră, Marea Baltică și Adriatică din Inițiativa celor Trei Mări.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Horoscop 23 aprilie: Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Zodia care are probleme în familie. Mergi pe vârfuri!
- Scenariu de necrezut: Armate de gândaci cyborg controlați de la distanță. Ce spun cercetătorii japonezi
- Plata pensiilor pentru luna mai. Daniel Baciu, șeful Casei de Pensii, precizări importante pentru pensionarii români
- Calcule electorale pentru Primăria București. Marele pierzător după retragerea lui Cîrstoiu. Chirieac: Va absorbi imediat o bună parte a electoratului său
- Klaus Iohannis, iritat de o întrebare primită de la un jurnalist DC NEWS: Asta să vă spună analiștii, sociologii, părerologii - Video în articol
- Horoscop 23 aprilie 2024. Soarele din Taur se rupe de careul cu Pluto. Daniela Simulescu, previziuni pentru zodii
- ANAF se pregătește să ia bani de la români. Ești bun platnic? Vin vești proaste. Anunțul lui Boloș: Cât va trebui să plătim
- Geoană, anunț privind candidatura la prezidențiale 2024: Văzând ce se întâmplă în țară...
- Secretul tinereții fără bătrânețe: Vă vine să credeți că bărbatul din imagine are 60 de ani? Ce mănâncă omul care nu vrea să audă de botox
- Trei infuzii care ajută la curățarea rinichilor în mod natural
- Chirieac arată partea bună a noii curse pentru Capitală: Nu mai hotărăsc alții. Bucureștenii să aleagă!
- Care sunt șansele ca inteligența artificială din viitor să nu se lase condusă de om. Prof. Duțu: Am asista la încă o catastrofă asupra vieții pe planetă, deși n-ar fi prima
- Cum perpetuează oamenii ciclul mâncatului excesiv. Medic: La 3-4 ani, copilul aleargă și nu mănâncă, iar noi în transformăm