Modificările aduse articolului 133 din Constituţie referitor la rolul şi structura Consiliului Superior al Magistraturii au ca efect încălcarea independenţei justiţiei, a hotărât, vineri, Curtea Constituţională.

Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, constată că modificările alin.(2) lit.a) şi b) şi alin.(3) ale art.133 sunt neconstituţionale, deoarece au ca efect încălcarea independenţei justiţiei, în contradicţie cu dispoziţiile art.152 alin.(1) din Constituţie, se arată într-un comunicat, citat de Mediafax.

Articolul 133 din Constituţie referitor la rolul şi structura CSM prevede: (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei. (2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care: a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori; b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen; c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. (3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (2) litera a). (4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani. (5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret. (6) Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă. (7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile, cu excepţia celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2).

Proiectul de revizuire prevede: "Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei. Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care: a) 10 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Parlament; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 5 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori; b) 6 reprezentanţi ai societăţii civile, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală: 3 numiţi de Parlament şi 3 de către Preşedintele României; c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", prevede proiectul la articolul 133.

Conform proiectului de revizuire - propus de Preşedinţie şi Guvern -, preşedintele CSM este ales dintre membrii acestuia, pentru un mandat de un an, ce poate fi înnoit o singură dată, dar care nu poate fi prelungit.

"Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani şi nu poate fi prelungit sau înnoit", mai stabileşte acelaşi articol.

De asemenea, acesta prevede că hotărârile CSM se iau prin "vot public şi se motivează".

Proiectul de revizuire mai prevede că preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii va putea fi ales şi dintre reprezentanţii societăţii civile în CSM, nu doar dintre cei ai magistraţilor.

Legea fundamentală în vigoare prevede că preşedintele CSM este ales doar dintre cei 14 magistraţi membri ai Consiliului.

Conform proiectului de modificare a Constituţiei, numărul reprezentanţilor magistraţilor scade de la 14 la zece, crescând în schimb cel al reprezentanţilor societăţii civile, de la doi la şase - trei numiţi de Parlament, trei de către preşedinte.

Citeşte şi: Curtea Constituţională a respins Constituţia lui Băsescu. Preşedintele nu este obligat să ţină seama de decizia CCR

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News