Data actualizării: 21.04.2015 16:42
Data publicării: 20.04.2015 17:26

Câte lucruri știm, de fapt, despre Facebook?

Autor: Marian-Gabriel Hâncean | Categorie: Stiri

Intervenția recentă a lui lui Sebastian Lăzăroiu a reaprins dezbaterea declanșată după victoria lui Klaus Iohannis. Mulți au spus că Facebook a influențat decisiv comportamentul alegătorilor. Pentru politicieni, Facebook pare a fi o amenințare, o armă care poate declanșa mișcări sociale sau care poate mobiliza masele. Lăzăroiu, ca și alți sociologi, susține că rețelele sociale vor anihila liderii politici clasici, iar partidele tradiționale au o mare problemă în era comunităților online.

Ce spun experții despre fenomenul Facebook? Cât de mult influențează acesta viețile indivizilor și ale comunităților? Duc rețelele sociale la alienarea individului? Vor dispărea birocrația și ierahiile tradiționale, după generealizarea rețelelor sociale? Care este impactul asupra partidelor și liderilor politici?

Marian-Gabriel Hâncean, lector la Universitatea din București, expert în analiza datelor despre rețelele sociale, specializat în Olanda, Germania și bursier al guvernului japonez (în domeniul rețelelor organizaționale), conduce grupul de studii în domeniul rețelelor sociale al Facultății de Sociologie. Hâncean a scris un editorial pentru DCNews, în care prezintă o perspectivă nouă asupra celei mai populare rețele sociale din lume.

Hâncean propune câteva răspunsuri la întrebări esențiale ridicate de fenomenul Facebook. Iată editorialul scris de Gabriel Hâncean, ”Câte lucruri știm, de fapt, despre Facebook?”:

Fascinația Facebook

Conform Google_books Ngram Viewer, în 1970, nu exista, la nivel global, nicio carte de limba engleză care să aibă în titlu sintagma online networks (rețele online). După 1970, interesul pentru acest subiect s-a intensificat, având o creștere aproape liniară. Dezvoltarea tehnologiei informaționale și expansiunea accelerată a internetului sunt doi dintre factorii probabil esențiali care au schimbat stilul individual de viață, atât în sfera privată, cât și în sfera publică, atât în intimitate, cât și în viața de muncă. Altfel spus, spațiul online a devenit, cu ajutorul tehnologiei, o extensie a personalității unui număr din ce în ce mai mare de indivizi.

Facebook este una dintre cele mai populare platforme online de facilitare a dezvoltării legăturilor și rețelelor sociale. Facebook este un instrument care susține nu doar dezvoltarea rețelelor online, dar și a spațiului online, în general. Această platformă a înregistrat un vârf de vizibilitate, în spațiul public, în perioada imediat următoare alegerilor prezidențiale. Victoria lui Klaus Iohannis a fost asociată de unii (cei mai mulți) cu impactul Facebook asupra comportamentului politic al alegătorilor. Alții s-au grăbit să respingă rolul decisiv al Facebook în campania electorală și în strategia de comunicare politică.

Pentru politicieni, experți în marketing politic, comentatori publici, cercetători etc., Facebook a devenit un spațiu care generează fascinație. Pentru politicieni pare că reprezintă o armă extrem de periculoasă care poate declanșa mișcări sociale sau care poate mobiliza mase mult mai rapid decât o fac mijloacele tradiționale. Pentru multi dintre cei care populeaza spatiul public poate fi o noua mantră și un pretext de reflectie in analiza și comunicarea publică. Pentru cercetătorii din toate științele (de la inginerie până la științele sociale) reprezintă o adevărată provocare, atât tehnică, cât și socială.

Ideea de Big Data

Facebook se dovedește pentru moment a fi o afacere globală de succes care a reușit să acopere aproximativ 8 milioane de avataruri (conturi) numai in România. Pe de altă parte, Facebook este o infimă parte din ceea ce înseamnă spațiul online, care găzduiește o cantitate uriașă de date. Să ne gândim spre exemplu la informațiile despre clienți pe care toate băncile comerciale din lume le-au stocat online, într-o singură zi. Sau la cantitatea de emailuri care se transmite într-o singură zi pe tot globul. Sau să ne gândim la cantitatea de poze urcate într-o singură zi de toți utilizatorii care au cel puțin un cont pe o platformă online de socializare. Să mai adăugăm toate plățile online din lume, numărul total de click-uri pe diverse oferte publicitare de pe internet, datele furnizate de senzori sau de diverse aplicații cu privire la comportamentul clienților. Toate acestea dar și multe altele reprezintă o cantitate uriașă de date care nu poate fi analizată prin intermediul mijloacelor tradiționale.

Deși infim, în comparație cu ceea ce reprezintă spațiul online, totuși Facebook este un alt exemplu ilustrativ de Big Data. Cantitatea de informație care circulă în spațiul Facebook este uriașă și în același timp este privată. Deși fiecare utilizator are o serie de drepturi de gestionare a informației pe care o diseminează prin intermediul propriului cont, cantitatea totală de informație de pe Facebook este de fapt controlată doar de către companie. Prin urmare, compania Facebook are monopol asupra informațiilor pe care utilizatorii le uploadează cu bunăștiință și voluntar în zona online.

Ce știm și cât știm despre comportamentul indivizilor pe Facebook

Posibilitatea de analiză a comportamentului indivizilor pe Facebook este limitată din cel puțin trei motive. Primul motiv este de ordin financiar. Pentru a analiza comportamentul tuturor conturilor deschise pe Facebook în România sau pentru a analiza modul în care un mesaj politic a circulat de la un om politic printre utilizatorii de Facebook, efortul tehnic și, pe cale de consecință, cel financiar ar fi importante. Al doilea motiv este de ordin juridic. Accesul la datele referitoare la conturile Facebook este restricționat de companie. Prin urmare, Facebook interzice oricărei alte entități să exploreze și să analizeze datele. Al treilea motiv este de ordin metodologic. Discutând despre comportament individual, implicit, opțiunea de analiză merge și spre domeniul științelor socio-umane. Pentru sociologie cel puțin, analiza unei cantități uriașe de date, structurate sau mai puțin structurate, colectate și arhivate într-un singur loc, reprezintă o provocare din multe puncte de vedere (e.g. proceduri de analiză, protocoale de cercetare, cod etic etc.). Datele arhivate pe internet au un cu totul alt statut decât cele culese prin metodele obișnuite (e.g. sondaj de opinie, interviu etc.). Iar acest statut are implicații și efecte atât asupra metodologiei de cercetare, cât și asupra teoriilor sociologice deja existente (teorii dezvoltate în trecut prin mijloacele clasice). Având în vedere aceste limite cu privire la studiul comportamentului indivizilor pe Facebook, orice analiză propusă în spațiul public nu are decât un statut exploratoriu. Cel puțin până în momentul în care vor exista și date statistice, metrici de rețea care să o confirme sau să o infirme.

Politica românească și Facebook

Spre deosebire de media tradiționale (presă tipărită, video, radio) în relație cu care există diverse metodologii de evaluare a impactului, informațiile comunicate în spațiul online sunt dificil de controlat și evaluat. Singura modalitate în care se pot practica diverse estimări de impact este una mai degrabă care ține de imaginatie sociologica si de rezonabilitate (e.g. număr de click-uri, număr de prieteni, număr de share-uri, număr de like-uri etc.).

Teoriile aplicate la nivelul spațiului online de către specialiștii în marketing politic sunt elaborate cu date culese din mediul offline prin metodele clasice (e.g. comunicarea în doi pași, expunerea repetată la același mesaj, din surse multiple și diverse ca status etc.). Și, de asemenea, testate în decursul vremii. În consecință, în lipsa instrumentelor de evaluare a efectelor generate de mesajele comunicate prin diverse modalități în spațiul online, promovarea politică sau orice acțiune premeditată pe Facebook este similară focurilor de armă trase într-o beznă totală. In plus, stiintele sociale se afla in acest moment in decalaj cu acest nou domeniu de studiu (spatiul online). Proiectul COSMOS (Collaborative Online Social Media Observatory) este cel mai bun exemplu de efort din interiorul sociologiei în direcția problematizării și dezvoltării de noi metode, coduri de etică și teorii ajustate la spațiul online de analiză.

În consecință, spre exemplu, explicații de tipul victoria lui Klaus Iohannis a fost posibilă prin intermediul Facebook sau Politicianul X comunică bine pe Facebook rămân, in lipsa posibilitatilor de analiza empirica sistemică, doar posibile scenarii explicative.

Impactul Facebook asupra vieții individuale

Faptul că tehnologia informațională ne afectează existența este un lucru evident. La fel de evident este și faptul că platformele online de socializare reprezintă instrumente pe care indivizii le folosesc în viața cotidiană pentru a-și gestiona rețelele de prieteni, cunoscuți, colegi de muncă etc. Impactul sau influența Facebook asupra modului în care utilizatorii își gestionează legăturile sociale (sau propriile rețele personale) este rezonabilă și prin urmare acceptabilă. Problema este aceea că nu putem evalua intensitatea acestui impact sau a influenței și, mai mult decât atât, nici măcar natura lui.

Acum două decenii, una dintre ideile populare era aceea că internetul și legăturile online vor conduce la înstrăinarea individului de societate, la alienare, la distrugerea legăturilor sociale offline, cotidiane. Studiile realizate ulterior în spațiul Canadei și Statelor Unite ale Americii au falsificat această explicație prin apel la date empirice. Potrivit acestor studii, existența instrumentelor de comunicare online permite de fapt indivizilor, în primul rând, să își gestioneze mai eficient relațiile sociale offline pe care le au (legături de familie, prietenie, amiciție, cu clienții, cu colegii de muncă, cu șeful/șefa etc.). Tehnologia ne permite să fim mult mai flexibili cu cei din jurul nostru și să interacționăm cu aceștia chiar și atunci când nu împărtășim aceeași proximitate spațială. Această flexibilitate nu înseamnă transferul legăturilor pe care le avem din offline în online. Studiile arată că deși timpul petrecut în mediul online a crescut, acesta nu a rupt semnificativ din timpul alocat în mod obișnuit de indivizi mediului offline. Ci indivizii au realocat timpul destinat unor activități pasive (e.g. cititul unei cărți, mâncatul, privitul la televizor etc) către activitățile de navigare pe internet.Este discutabil daca rezultatele produse in spatiul nord-american sunt relevante pentru spatiul romanesc. O analiza a compoziției rețelelor personale pe care le au românii și a raportului de timp petrecut în online versus offline ar releva în mod categoric constante interesante de comportament pentru România.

Mitul alienării individului de societate, de ceilalți și al izolării acestuia în spațiul online este doar unul dintre multele mituri referitoare la impactul Facebook și al noilor tehnologii informaționale asupra vieții sociale.

Internetul, corporațiile și politicile publice

Un alt mit lansat acum trei decenii avansa criza profundă de organizare în care vor intra marile corporații de afaceri ca urmare, printre altele, și a noilor tehnologii informaționale, a internetului și a răspândirii computerelor personale. Se postula dispariția ierarhiilor de afaceri și transformarea acestora în forme de organizare de tip rețea (adhocratice). Birocrația mecanică, ca model de organizare, însă nu a dispărut. Ba din contră a reușit să se adapteze și să aspire inovația tehnologică. Altfel spus, marile corporații continuă să rămână birocratice (cu ierarhii multinivelare bine delimitate și definite), însă folosind spațiul online și tehnologia informațională pentru asigurarea mult mai eficientă a coordonării, a relaționării cu clienții, cu partenerii de afaceri etc.

Există arii de activitate care nu pot funcționa în afara modelului birocratic. Sfera guvernării (administrația publică), viața politică, afacerile globale (vezi preluarea Alcatel de către Nokia) etc. Aceste zone implică nevoia de predictibilitate înaltă și de diminuare a incertitudinii. Este greu de crezut că, în lipsa ierarhiilor, un partid va reuși să gestioneze o campanie electorală la nivel național sau să urmarească într-o manieră coerentă implementarea unei agende politice, un guvern va reuși să implementeze programe și politici publice, o companie multi-națională va reuși să controleze comportamentul filialelor.

Impactul pe care noile tehnologii informaționale și internetul îl au asupra societății rămâne în continuare un domeniu de studiu provocator. Studiul impactului Facebook și al spațiului online asupra vieții sociale și organizaționale este o directie de studiu emergenta și de actualitate. In acest context, diversele ipoteze si scenarii explicative cu privire la rolul Facebook isi pastreaza in mod categoric valoarea epistemica. Totusi, acestea trebuie tratate cu rezerva și dublate de studii empirice.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News