Cât de atașați sunt românii din Diaspora de România și de țara care i-a adoptat: S-au detașat de România ca să nu sufere și de a doua țară mamă pentru a nu fi dezamăgiți
Autor: Giorgiana Ichim | Publicat pe: 28 noi 2022, 23:39
WhatsApp
Foto: Freepick
Foto: Freepick
Atașament față de țara de reședință vs. atașament față de România. Ce spun românii din Diaspora.

Migrația este o problemă reală a României, fiind al doilea motiv oficial al scăderii populației în România, conform datelor INS din 2021

Institutul ARGUMENT a realizat o cercetare în ceea ce privește atașamentul românilor din Diaspora față de țara de reședință, în comparație cu atașamentul față de România.

"Legat de atașamentul față de țara de reședință în comparație cu atașamentul față de România, românii din țară se așteaptă ca trei sferturi dintre cei plecați să manifeste un atașament mai puternic față de România.

2. -imagine fara descriere- (33_78174100.jpg)

Ei bine, acest lucru nu prea se întâmplă în practică, în ideea în care românii spun că nu se simt neapărat atașați de România și asta e mai ales opinia celor ca internționează să se întoarcă.

Cei care au acasă membri ai familiei restrânse spun că clar se vor întoarce la un moment dat și mai sunt și cei care spun că nu sunt atașați de niciun dintre cele două țări, pentru că în momentul în care te atașezi de ceva, automat și suferi și atunci a fost ca un mecanism de apărare să se detașeze atât de România, să nu sufere de dorul de țară, dar și de țara de adopție, a doua țară mamă, pentru a nu fi dezamăgiți în cazul în care ceva nu s-ar întâmpla conform așteptărilor.

Aici e un alt punct in care opiniile sunt divergente față de realitatea pe care au exprimat-o cei cu care am discutat", a explicat sociologul Mădălina Hideg, în cadrul evenimentului de tip Masă Rotundă, "Cultura de Acasă! Românii, încotro?", organizată de Institutul ARGUMENT și DCNEWS RESEARCH & DEVELOPMENT.

"Alți români se simt mai atașați se țara adoptivă, pentru că acolo au reușit să-și clădească un rost în viață"

"O altă discuție interesantă a fost cea legată de sentimentul apartenenței față de România. O parte dintre respondenți spun că sunt în continuare atașați mai mult de România decât de țara gazdă, pentru că este cumva normal, din moment ce aici s-au născut și le-a rămas întipărit mirosul de acasă.

Alți români, însă, se simt mai atașați se țara adoptivă, pentru că acolo au reușit să-și clădească un rost în viață.

Unul dintre respondenți spune că acum face același lucru pe care l-ar fi făcut și în România, muncește! Doar că singura diferență e că acolo își permite un nivel de trai bun pe care în România cu siguranță nu l-ar fi avut, pentru că a încercat să se întoarcă în România și nu a reușit să ajungă la nivelul de trai pe care-l avusese deja acolo unde plecase.

Sunt unii care spun că nu datorează nimic României, în afara faptului că s-au născut aici. Deși atitudinea aceasta este clar în favoarea țării gazdă, rămâne de văzut în ce măsură este o atitudine constantă în timp sau este doar o consețință a faptului că în acest moment se simt dezamăgiți de România.

Am întâlnit și un alt caz interesant, o persoană spune că nu este atașată de nicio țară, pentru că nu vrea să sufere. Și-a impus detașarea de România pentru că a vrut să fie deschisă către alte culturi.

Interesant este că deși și-a exprimat această opțiune a faptului că nu este atașată de nicio țară, în momentul în care a venit pandemia, spune că și-a făcut o asigurare de repatriere în cazul morții, ceea ce poate sugera că, totuși, indiferența această afișată față de România poate fi doar o mască în spatele căreia se ascunde o suferință mult, mult mai profundă.

De altfel, impresia generală a fost că într-un fel sau altul, toți suferă pentru că se află departe de România și asta chiar dacă se ascunde în spatele realizărilor materiale.

Așa cum spunea unul dintre respondenți, România rămâne locul în care a tras primele liniuțe pe pereți. Nostalgia trecutului, nostalgia copilăriei îi ține încă destul de puternic legați de România", a mai spus ea.

Ce se întâmplă cu a doua generație de români care sunt plecați... copiii?

"Ați atins un subiect foarte sensibil, anume ce se întâmplă cu a doua generație de români care sunt plecați, anume copiii care cresc în țara de adopție.

Ei bine, în acest caz, ar putea să aibă loc o intervenție instituționalizată cumva și anume să existe anumite parteneriate inițiate din țară, cu școlile în care învață acești copii și școlile să se implice în promovarea identității culturale naționale.

Asta mai ales în situațiile în care, în școlile respective, învață nu doar copii din România, ci și copii din alte țări, ale alor naționalități și astfel, să se facă un schimb intercultural. În același timp să fie o modalitate de reconectare ai acestor copii la ceea ce înseamnă valoare și tradiție românească.

Cel mai surprinzător mod prin care românii își traduc această legătură cu valorile culturale românești este acela că ei spun că cel mai simplu și cel mai eficient mod de a fi prin contribuția directă a fiecăruia. Spun că fiecare ar trebui să-și dea silința să nu uite de unde a plecat și în ideea în care fiecare are în suflet asta și nu depinde de cineva sau de ceva, ci depinde cum au fost crescuți acasă.

Alt intervievat spune că eu dacă vreau să iau legătura cu România vine din decizia mea, nu e nimic care vine spre mine.

Alt român spune că asta depinde de fiecare, când vi acasă, ia și cu tine ceva. Eu, de exemplu, plec de acasă cu cărți. Dacă vrei, poți să păstrezi legătura asta. În schimb, sunt români care nu sunt interesați de chestia asta. Am colegi care au copii care nu vorbesc românește.

Iată că, totuși, atitudinea personală contează foarte mult în menținerea acestei legături între cei plecați și România", a mai spus Mădălina Hideg.

La sondajul Institutului ARGUMENT au luat parte 2008  persoane cu vârsta de 18 ani și peste, în perioada 16-18, 21-22 noiembrie 2022.

Tipul eșantionului a fost unul simplu, aleatoriu, reprezentativ la nivel național pentru populația adultă neinstituționalizată, iar datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted
Telephone Interviewing), cu o eroare maximă tolerată de ± 2,2%, la un nivel de probabilitate de 95%.

Vezi mai multe în video:

*Conţinutul acestui material nu reprezintă poziţia oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

**Acest proiect este realizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?