La Parlamentul României a fost organizată o masă rotundă pentru abordarea problemei dependenţelor în rândul tinerilor. Iar cu precădere s-a vorbit despre sănătatea psiho-emoţională a tinerilor, în contextul creşterii influenţei reţelelor sociale. 

Principalul scop al „Young Experts” a fost să creeze un cadru de discuție și colaborare, în care tinerii să își exprime preocupările și soluțiile pentru o dezvoltare sustenabilă a societății, cu un accent deosebit pe sănătatea emoțională și bunăstarea generațiilor tinere. Inițiativa a beneficiat de susținerea Comisiei de Sănătate din Senatul României, subliniind astfel importanța implicării tinerilor în procesul decizional al politicilor publice, în special în domeniul sănătății și al sustenabilității.

Proiectul FutURe a fost inspirat de rezultatele a două studii realizate de Merck: „Gen Z și Millennials – Sănătatea emoțională: Ce îi mișcă pe tinerii europeni?” și „Sustenabil sau nimic: Viitorul pe care și-l doresc Millennials și Generația Z din Europa”. Aceste studii au evidențiat faptul că 88% dintre tineri consideră sănătatea emoțională ca fiind una dintre cele mai importante priorități din viața lor, iar 76% dintre aceștia reflectă în mod constant asupra stării lor emoționale.

Specialişti din sănătate şi educaţie, prezenţi la masa rotundă

Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu Cercel, președintele Comisiei Pentru Sănătate din Senatul României, s-a numărat printre participanţii la această masă rotundă. Specialistul în sănătate le-a vorbit tinerilor prezenţi despre efectele nocive ale tehnologiei folosite în exces, dar şi despre cum se adaptează el noii realităţi.

„Am 5 nepoţi, de la 4 la 21 de ani, iar discuţiile cu ei sunt foarte interesante. De fiecare dată am tendinţa să le spun cum era pe vremea mea. Aşa o să le spuneţi şi dumneavoastră copiilor dvs că, pe vremea dvs, aţi participat la o astfel de întâlnire în clădirea Parlamentului despre impactul pe care îl are dezvoltarea inteligenţei artificiale. Dacă nu sunteţi în sistemul de inteligenţă artificială şi tot ce aduce ea în momentul de faţă, o să aveţi o problemă de dizabilitate. Şi se constată treaba asta mai ales în ceea ce priveşte bully-ingul. Pe vremea mea, era vorba de faptul că doi copii se ceartă şi unul îi face zile negre altuia. Acum e bully-ing. Apar tot felul de termeni. Eu am rămas gură cască în contextul în care tot apar cuvinte inventate a căror semnificaţie nu o găseşti imediat, dar pe care o deduci. Şi abia pe urmă apar şi în DEX. Fiind în Parlament, am învăţat să mă duc în şedinţele de plen cu DEX-ul după mine. Nu înţelegeţi că iau cartea, iau telefonul smart cu mine. Ca să înţeleg semnificaţia cuvintelor din legi. Pentru că dacă acest cuvânt nu reprezintă ce trebuie să reprezinte, atunci legea nu îşi are rostul.

Trebuie să fiţi foarte atenţi ce platforme accesaţi şi unde vă depuneţi informaţiile. Să ştiţi că ce aveţi pe un telefon vă va urmări toată viaţa, şi vă va urmări mai ales atunci când veţi dori să intraţi în politică. Atunci o să apară trăsnăile pe care le-aţi pus pe acest device”, a declarat Adrian Streinu-Cercel.

La masa rotundă a participat şi Mihai Alexandru Ghigiu, fost şef al Cancelariei Primului Ministru, actualmente preşedinte al Comisiei pentru Învăţămând din Parlamentul României.

„Vreau să vă felicit că sunteţi aici şi mi-aş dori să fiţi curajoşi şi să ne spuneţi ce vă doriţi de la noi. De prea multe ori, avem impresia că ştiţi ce vă doriţi, iar în realitate problemele voastre sunt cu totul altele. Din decembrie, de când sunt preşedintele Comisiei pentru Învăţământ, am avut mai multe întâlniri cu tinerii şi mi-am dat seama că până şi acele probleme pe care le credeam eu de interes, câteodată sunt parţial de interes. Cred că ce ne lipseşte nouă, şi o spun cu toată responsabilitatea, este să vă ascultăm mai mult. Şcoala, pentru unii plăcută, pentru alţii mai puţin plăcută, cred că are, pe lângă rolul de a forma specialişti, rolul de a vă forma pe voi să fiţi buni cetăţeni. Are rolul de a prelua o parte din vechiul rol al familiei şi de a vă ajuta să vă adaptaţi la lucrurile cu care vă confruntaţi.

Eu sunt cadru didactic la SNSPA şi în discuţiile cu studenţii mei am realizat că mulţi cred că ceea ce văd pe Social-Media este viaţa reală. Şi sunt anxioşi, deprimaţi, supăraţi, când constată că viaţa reală e mult mai complicată de atât. Cred eu că rolul şcolii este şi acesta, de a vă ajuta să înţelegeţi că societatea e un pic mai diferită decât ce vedeţi pe social-media. De a vă ajuta să înţelegeţi că există anumite adicţii, şi nu mă refer doar la droguri, ci şi la jocuri de noroc, alcool şi chiar social-media. Nu mă interesează zona de pedepse. Şi la Senat au avut loc multe discuţii despre cum putem să îi pedepsim pe cei care consumă droguri sau mai ştiu eu ce. Pe mine mă interesează cum putem împreună să facem prevenţie pentru a stopa acest flagel. Pe termen lung, prevenţia poate ajuta mai mult decât pedepsele.

Cred la fel de bine că avem nevoie să vorbim şi de competenţe. Eu cred că sunteţi în primul rând prezentul, nu doar viitorul. Faptul că sunteţi studenţi, că puteţi merge să votaţi, că aveţi job-uri unii dintre voi, asta vă face deja să fiţi consideraţi o parte a prezentului. Sunteţi şi viitorul, dar sunteţi la fel de bine şi prezentul”, a declarat şi Mihai Alexandru Ghigiu.

În urma provocărilor impuse de pandemia COVID-19, sănătatea emoțională a tinerelor generații a devenit o temă centrală, iar masa rotundă va adresa aceste aspecte, precum și interconectarea lor cu alte afecțiuni de sănătate. Discuțiile vor sublinia importanța unei abordări integrate a sănătății, care să includă atât starea fizică, cât și cea emoțională, la toate nivelurile societății.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News