Alin Vişan, preşedintele ARAM (Asociaţia Română pentru Ambalaje şi Mediu), a fost întrebat, în cadrul dezbaterii online ‘România și legislația europeană de mediu’, organizată de către DC News Media Group, cât de mari ar trebui să fie amenzile pentru cei care aruncă deşeuri, ambalaje, în locuri nepermise.
“Nu mai mare decât este acum. La reglementări stăm foarte bine. Este o amendă consistentă de câteva mii de lei, dar care din păcate nu se aplică. Nu există o instituţie care să vină şi să supravegheze în mod real acest lucru. Mai mult, nici nu trebuie să existe câte un poliţist la fiecare colt de stradă. Este de ajuns ca operatorul de salubritate să-şi facă treaba în corelare cu primăria şi să nu ridice acel deşeu. Sunt mecanisme care se folosesc pe scară largă în restul Europei în a taxa deşeul care nu este colectat selectiv şi pur şi simplu de a nu ridica acel deşeu dacă nu se respectă aceste reguli”, a răspuns acesta.
“Înainte de a putea amenda pe cineva pentru o încălcare de ceva, trebuie să îi asigurăm opţiunile de a evita sancţiunea. Iar în managementul deşeurilor este asigurarea infrastructurii”, a punctat şi Marius Brînzea (Reciclad’OR).
VIDEO:
Context
În 2021, România s-a confruntat cu o serie de provocări pe Mediu, în special pe zona de legislație, cu impact major pentru industria de profil. Alături de proiectele naționale a existat și obligativitatea transpunerii unor directive europene.
Recent, a fost implementată directiva europeană privind limitarea impactului unor produse din plastic, iar efectele nu au întârziat să apară.
Un alt act normativ de care se discuta de ani buni în spațiul European și cel național este cel privind sistemul garanție returnare (SGR), care va intra în vigoare de anul viitor. Acesta a fost dentificat de experți și numeroase studii ca fiind unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru prevenirea poluării, în special cu plastic. Un raport al Comisiei Europene spune că SGR are potențialul de reducere a gunoiului cu peste 80%, iar nivelurile de reciclare pentru ambalaje de băuturi pot atinge 90-98%.
Actul normativ alături de o reciclare în creștere pot fi soluția pentru reducerea poluării masive cu care se confruntă România.
Până acum România nu a arătat prea mare interes pentru reducerea sau reciclarea deșeurilor de orice fel. Reciclăm circa 11%, deși propria legea ne cere să avem minimum 50% până la finalul anului în curs.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Orașul din România unde nu există ambuteiaje. Titi Aur: De ce se circulă extraordinar, în ciuda faptului că e foarte aglomerat / video
- Aderarea completă a României la Schengen. Comisarul European pentru Afaceri Interne, anunț important. Când ar putea fi eliminate și controalele la frontierele terestre
- "Sunt distrusă psihic". Ilona și Ristei, cădere nervoasă: "Este un fel de Sandu Ciorbă, ȋn chineză!"
- Ce sunt tahionii, particulele "suspecte" care au invadat Universul
- Naty Badea: Nu mai este de trăit în Italia. Mie îmi este foarte teamă chiar și să merg pe stradă
- Avocatul Poporului vrea să le facă dreptate „copiilor pandemiei” care au pierdut doi ani de școală
- Proiectul Ministerului de Interne care vizează îmbunătățirea și modernizarea sistemului. Bogdan Despescu, explicații / video
- USR, proiect de lege privind trimiterea pacienților de la stat la privat. Rafila, reacție
- Chirieac, după riposta Israelului asupra Iranului: S-ar putea să încheiem această pagină neagră din istoria Orientului Mijlociu
- Previziunea lui Ciuvică privind alegerile pentru Primăria Capitalei: Ia peste 40% / video
- Separi cățeii de mamă înainte de opt luni? Se pedepsește cu închisoarea: Pedeapsa trebuie să fie mai drastică
- Românii apreciază mai mult influencerii și vedetele decât medicii și profesorii. Sociolog: În topul profesiilor din SUA, artiștii sunt la nivel cu electricienii
- Sistemul RO-Alert și copiii dispăruți. Despescu: Numai prin sprijinul comunității putem avea un rezultat rapid