Inginerii din Roma Antică continuă să uimească istoricii și arheologii moderni, prin tehnicile avansate de construcție de la acea vreme. Poate unul dintre cele mai avansate sisteme concepute în perioada romană și care a ajuns și în provincia Dacia este și cel al încălzirii în pardoseală. Pe timpul iernii, romanii cu o situația materială bună, se încălzeau cu un sistem numit ”hipocaust”. Este vorba despre o modalitatea prin care căldura circula prin podeaua casei.

La Alba Iulia în urma celor mai recente săpături arheologice, mai multe case care foloseau acest sistem au fost descoperite. Este vorba despre case romane descoperite, în ”orașul de sub oraș”, în anticul Apulum.

Cum funcționa hipocaustul, sau încălzirea prin pardoseală

Este vorba despre un sistem prin care aerul cald putea circula pe sub podeaua casei. Sistemul era cunoscut încă din Grecia Antică, dar a fost luat și folosit de roman, care au îmbunătățit tehnologia.

Prin folosirea încălzirii prin pardoseală, în casele celor din Roma Antică, temperaturile puteau ajunge și la 30 de grade. Sistemul era unul simplu: într-o parte a casei se afla un cuptor de lemne, numit praefurnium.

În urma arderii, aerul cald era trimis print-un sistem de canalizare aflat sub pardoseală, sistemul fiind construit pe stâlpi de cărămidă, care se numeau pilettes.

Spațiul de sub podea era gol și permitea ca aerul cald să circule prin camera respectivă. În acest fel temperatura ajungea și la 30 de grade. Însă, dacă romanii care aveau casa doreau temperaturi mai mari, inginerii au mai adăugat încă o piesă la instalație.

Cum temperaturile erau scăzute pe timp de iarnă, mai ales în provincia romană Dacia, aceștia trebuiau să fie ingenioși.

Este vorba despre despre un sistem de tuburi din lut ars, tuburi numite tubuli care se introduceau prin pereți, iar prin tuburile respective circula fumul provenit din cuptorul de ardere al lemnelor. Acesta era un sistem care venea în completarea hipocastului.

Case cu încălzire prin pardoseală la Alba Iulia

Spre exemplu în urma unor săpături în zona centrală, a fost descoperită o casă de tipul domus, iar arheologii au descoperit sistemul de încălzire. Este vorba despre o casă care a fost scoasă la suprafață de arheologi, în cursul anului 2021.

Se pot observa stâlpii de cărămidă numiți pilettes, pe care se înălța podeaua casei, zona de călcare. Printre stâlpii de cărămidă circula aerul cald.

De asemenea arheologii au scos la surafață și cuptorul unde se făcea focul.  La casa descoperită la Alba Iulia, cuptorul era poziționat în afara curții.

Din câte se pare nu toate camerele din casă erau încălzite prin acest sistem. În special sistemul de încălzire era folosit în camerele în care romanii dormeau.

Altă săpătură arheologică la Alba Iulia, altă casă cu sistem de încălzire prin pardoseală

Arheologii Muzeului din Alba Iulia sapă în prezent, într-o zonă extinsă din vechiul Apulum. Aceștia au descoperit în timpul săpăturilor și o casă care avea hipocaust.

Aici arheologii au descoperit chiar podeaua de cocciopesto, adică nivelul de călcare care se punea deasupra la pilletes, și care reprezenta podeaua pe care oamenii călcau și se așeza mobila în casă.

În urmă cu trei ani, arheologii din Alba Iulia au descoperit termele romane ale Legiunii a XIII-a Gemina. Potrivit arheologilor, au fost descoperite câteva încăperi de mari dimensiuni și mai multe camere care erau încălzite printr-un sistem complex, prin pardoseală și urmele a două cuptoare care furnizau aerul cald pentru încălzirea spațiilor și a apei.

“Astfel, am identificat fundațiile altor încăperi, la fel de vaste, dar și ale unor camere încălzite, prevăzute cu hipocaust (sitemul roman de încălzire sub pardoseală). Am constatat cu regret că o parte a complexelor romane au fost afectate nu numai de amenajări datând din sec. XIX, dar mai ales de intervenții contemporane recente, precum introducerea prin ziduri a unor cabluri de telecomunicații.”

Am descoperit urmele a două cuptoare (praefurnia) care furnizau aerul cald pentru încălzirea spațiilor și a apei. Într-o încăpere am identificat partea inferioară a instalației de hipocaust unde fusese turnată o placă rezistentă, realizată dintr-un amestec special de mortar, cărămidă pisată și pietriș mărunt, în tehnica denumită opus signinum (cocciopesto la italieni).

În această placă erau fixate pilae-le hipocaustului, mici colonete de cărămizi care susțineau partea superioară cu pavimentul. Urmele acestor cărămizi au rămas, în cazul nostru, imprimate pe suprafața plăcii, alături de urmele încălțămintei soldaților care au lucrat la amenajarea instalației respective”, declara atunci, arheologa Muzeului Național al Unirii, Anca Timofan, conform alba24.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News