Se spune că pe locul pe care acum este Casa Poporului a fost un cimitir al ciumaților, iar din această cauză acolo nu a fost construit nimic zeci de ani.
Colonelul Mihai Bartoș, comandantul șantierului de la Casa Poporului, a declarat pentru DCNEWS că locul a fost nefolosit din această cauză și că se dorea construirea unei Catedrale a Neamului încă dinainte de Al Doilea Război Mondial.
În cele din urmă, Casa Poporului s-a construit după ce s-au dat asigurări că locul este sigur și că ciuma nu va lovi din nou țara.
"Acolo (locul pe care s-a construit Casa Poporului - n.r) a fost gândită realizarea unei Catedrale, încă dinainte de cel de-al Doilea Război Mondial. Din lipsa fondurilor nu s-a mai realizat, dar nici nu s-a mai făcut nimic acolo. Exista un fel de mit al așa zisului cimitir al ciumaților. Pe amplasaementul Casei a existat cimitirul ciumaților. Acest loc a rămas nefolosit zeci de ani (...) S-a explicat că nu mai are efect ciuma și s-a hotărât să amplaseze acolo (Casa Poporului - n.r)", a spus Bartoș.
Cimitirul ciumaților, între mit și adevăr
"Ciuma lui Caragea", așa cum a fost denumită epidemia de ciumă care a lovit România în anul 1812, ar fi omorât peste 90.000 de oameni. De asemenea, se spune că 300 de oameni mureau zilnic în toată țara.
"Contagiunea era aşa de primejdioasă, încât cel mai mic contact cu o casă molipsită ducea moartea într‑o familie întreagă şi violenţa era aşa de mare, încât un om lovit de ciumă era un om mort", scria academicianul Ion Ghica.
În jurul fostelor cimitire de ciumaţi din Bucureşti s-au răspândit, de-a lungul secolelor, zeci de mistere. Se spune, aşadar, că unul dintre locurile în care ar fi fost aruncaţi morţii în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea ar fi fost în zona Casei Poporului.
Muncitorii care au făcut săpături acolo în urmă cu 30 de ani susţin că, în timpul lucrărilor, ar fi dat peste câteva gropi comune, în care fuseseră aruncaţi morţii bolnavi de ciumă şi acoperiţi, apoi, cu var. O altă locaţie despre care se spune că ar ascunde un fost cimitir de ciumaţi este cartierul Balta Albă, în preajma Bulevardului Nicolae Grigorescu. Potrivit istoricilor, în zonă ar fi existat, într-adevăr, numeroase gropi comune în care au fost aruncaţi ciumaţii, de aici venind şi numele cartierului.
Şi Lacul Morii, amenajat tot de comunişti, s-ar fi ridicat peste un fost cimitir de ciumaţi, cel din Crângaşi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Medeea Marinescu își explică lipsa de reacție publică după ce Florin Piersic a fost internat de urgență
- BANCUL ZILEI: Secretul ascuns al limbii române
- Medicul Alin Popescu, despre un aliment de pe masa de Paște: Preparat așa... e nenorocire completă / Asta e o regulă pe care mulţi nu o respectă, din păcate
- Tragedia din Vinerea Mare care a făcut înconjurul lumii. Peste 100 de români, majoritatea copii, au ars de vii în biserică
- Mircea Diaconu: E un fenomen, pe care nu-l sesizează aproape nimeni, care se petrece în România. Sunt vizați tinerii educați, IT-iștii, modernitatea țării
- Vasile Bănescu explică: De ce slujba de Înviere nu are loc în biserică. Când începe și când se termină sfânta slujbă a Paștelui
- Miracolul Luminii Sfinte? Ce știm despre aprinderea ei: Un arab și un turc verifică înainte Sfântul Mormânt
- Mioara Roman îi trimite semne Oanei Roman, din lumea de dincolo, chiar în Săptămâna Mare / foto în articol
- BANCUL ZILEI: Ați greșit numărul!
- Preotul Paul Iulius Negoiță, despre cea mai importantă tradiție de Înviere. Puțini mai respectă de Paște această regulă foarte veche, dar extrem de valoroasă